Dosarele penale întocmite de DNA împotriva fostului lider al USR, Dan Barna, sunt la faza urmăririi penale „in rem”. Dosarele au fost inițiate în baza unor sesizări formulate de DLAF și vizau acuzații legate de posibila fraudare a unor finanțări europene. În replică, Dan Barna susține că împotriva sa au fost depuse, la DNA, patur sesizări, din care doar una mai este în curs de cercetare. Primele acuzații la adresa fostului președinte USR au apărut în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2019.

DNA are în lucru două dosare legate de implementarea unor proiecte finanțate din bani europeni, care îl vizează firme în care a fost implicat fostul președinte al USR, Dan Barna. Dosarele au fost întocmite la sesizarea DLAF, în anul 2021. Conform unui punct de vedere transmis de DNA, stadiul cercetării este „in rem”, cu privire la faptă, nefiind formulate acuzații împotriva unor persoane.

„În referire la cele solicitate de dvs. în cerere, în acest moment, pe rolul DNA – Structura Centrală, se află în lucru trei dosare penale constituite ca urmare a sesizării DLAF. În aceste cauze, urmărirea penală este începută doar cu privire la faptă («in rem»), prin urmare, nicio persoană nu a avut calitatea de suspect sau inculpat. Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o eventuală faptă penală”, se arată într-un răspuns al DNA, la o solicitare formulată de Mediafax.

Conform sursei citate, din cele trei dosare, la o verificare ulterioară s-a constatat că unul era deja clasat, iar celelalte două sunt în lucru la procurori. Cum ancheta vizează, însă, fapte vechi din perioada 2010 – 2011, este posibil ca în unele situații să fi intervenit prescripția răspunderii penale.

Fostul președinte al USR, Dan Barna, în prezent vicepreședinte a făcut o serie de precizări cu privire la acest subiect. Potrivit spuselor sale, DLAF a făcut patru sesizări la DNA, din care ar mai fi rămas doar una, dat fiind că procurorii au clasat trei acuzații pe motiv că fapta nu există. În ce privește ultima sesizare, Dan Barna crede că va fi lansată în viitoarea campanie electorală pentru a-i încurca socotelile politice.

„Din cele 4 probleme sesizate de DLAF, pe 3 s-a dat clasare pe fapta nu există şi mai există o problemă care probabil mai este ţinută pentru următoarea campanie. Eu în continuare n-am fost citat sau întrebat despre ceva, pentru că nu este nimic despre mine, doar se fac nişte verificări. Nu există nimic cum n-a existat nici până acum”, a declarat Dan Barna, conform Aleph News.

Acuzațiile formulate de DLAF împotriva lui Dan Barna

În 2021, reprezentanții DLAF explicau în ce constau acuzațiile formulate împotriva lui Dan Barna și a firmelor în care era implicat acesta.

„În urma verificărilor efectuate în cazul proiectului «Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural» (POSDRU/135/5.2/S/125782 – cod SMIS 51031), având ca beneficiar S.C. Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL, au rezultat indicii privind posibila săvârşire a unor fapte de natură penală, motiv pentru care Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a procedat la întocmirea actelor de sesizare. Întreaga documentaţie a fost transmisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie). Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a procedat, în cauza la care faceţi referire, la întocmirea actelor de sesizare şi a înaintat întreaga documentaţie Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în data de 20 mai 2021”, arăta DLAF, pentru Mediafax.

Ulterior, DLAF anunța că „în urma verificărilor efectuate în cazul proiectelor «Punţi Comunitare» (cod SMIS 56760) şi «SES-am deschide-te!»  (cod SMIS 56699) au rezultat indicii privind posibila săvârşire a unor fapte de natură penală motiv pentru care, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a procedat, la data de 05.05.2021, la întocmirea actelor de sesizare. Constatările vizează 4 persoane care, la data faptei, deţineau calităţile de expert cu atribuţii de recrutare respectiv, manageri ai structurilor de economie socială (entităţi înfiinţate în cadrul proiectelor)”.

Primele acuzații au apărut în campania prezidențială

Acuzațiile la adresa lui Dan Barna au apărut în timpul campaniei prezidențiale din 2019, când candidatul USR s-a clasat pe locul trei, după Klaus Iohannis (PNL) și Viorica Dăncilă (PSD). Într-un articol intitulat „Adevărul despre Dan Barna”, candidatul USR era acuzat că ar fi înregistrat mai ulte eșecuri în gestionarea proiectelor finanțate din bani europeni.

„Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eşecuri care au costat aproape şase milioane de euro. Vorbim despre persoane cu dizabilităţi sau proveniţi din medii defavorizate, greu de integrat pe piaţa muncii şi extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câştigat milioane sub pretextul facerii de bine. Trei proiecte europene generoase arată ca după război.

Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăţi fictive, furturi de echipamente şi discursuri despre frumuseţea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire”, se arăta în articolul realizat de Rise Project, pe 15 octombrie 2019, înainte de alegeri.