Analiză CSIS: Conflictul din Ucraina a depășit masacrul de la Stalingrad ca număr de victime

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Invazia pe scară largă declanșată de Federația Rusă în Ucraina a generat un cost uman de o magnitudine greu de imaginat, determinând pierderea a aproximativ 450.000 de vieți în rândul trupelor Moscovei. Conform unei analize recente realizate de o prestigioasă instituție americană, numărul global al victimelor din acest conflict, cumulând pierderile de ambele părți, a depășit pragul critic de două milioane de persoane.

Cercetarea publicată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) evidențiază faptul că armata rusă a înregistrat aproximativ 1,4 milioane de victime, cifră care include personalul militar ucis, rănit sau dat dispărut pe front. Acest impact demografic major reprezintă echivalentul a unu la sută din totalul populației Federației Ruse, notează news.ro.

Analiză CSIS: Conflictul din Ucraina a depășit masacrul de la Stalingrad ca număr de victime

Distribuția acestor pierderi masive nu este una uniformă în interiorul granițelor Rusiei. Zonele caracterizate printr-un nivel de trai scăzut și regiunile locuite preponderent de minorități etnice înregistrează rate de mortalitate și rănire mult mai severe. În rândul canalelor media independente și al publicațiilor rusești de opoziție, materialele jurnalistice care descriu realitatea sumbră a micilor localități izolate, unde populația masculină aptă de luptă a fost practic decimată, apar cu o frecvență tot mai mare.

O provocare majoră pentru Moscova este reprezentată de ritmul de completare a forțelor. Indicatorii actuali sugerează că mecanismele de recrutare ale Federației Ruse nu mai pot ține pasul cu dinamica accelerată a pierderilor suferite în teatrele de operațiuni.

Comparații istorice alarmante și statistici internaționale

„Aceste cifre sunt uluitoare”, au declarat Seth G. Jones și Riley McCabe, autorii studiului.

Evaluările de specialitate arată că bilanțul negativ al Rusiei în Ucraina depășește de peste patru ori volumul cumulat al pierderilor de trupe înregistrate de Statele Unite ale Americii în totalitatea conflictelor armate derulate după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, amploarea dezastrului militar actual este de peste nouă ori mai mare decât pierderile sovietice și ruse însumate din toate războaiele purtate începând cu anul 1945 și până în prezent.

Din perspectivă istorică, Washingtonul a gestionat două confruntări convenționale de mari proporții în perioada post-1945, respectiv teatrele din Coreea și Vietnam, unde s-au înregistrat sute de mii de combatanți implicați și pierderi colosale. De cealaltă parte, Uniunea Sovietică a apelat frecvent la strategii prin intermediari (proxy), evitând angajarea directă a forțelor proprii la un nivel similar.

Campania din Afganistan dintre anii 1979 și 1989 a implicat cheltuieli mari și sacrificii umane importante, însă a rămas sub nivelul dimensiunii logistice și al pierderilor din Vietnam. Ulterior, Federația Rusă a purtat cele două războaie din Cecenia, operațiunea fulger din Georgia din 2008, extinzându-și intervențiile în Siria și în alte misiuni punctuale cu efective limitate.

Bilanțul Ucrainei și evoluția raportului de forțe pe front

În ceea ce privește tabăra ucraineană, estimările indică un nivel al victimelor situat între 525.000 și 625.000 de persoane, segment care include o marjă cuprinsă între 125.000 și 150.000 de soldați care și-au pierdut viața. Deși oficialitățile de la Moscova și Kiev evită să dea publicității date exacte și statistici oficiale referitoare la numărul victimelor, cifrele furnizate de CSIS sunt în concordanță cu modelele de analiză utilizate de serviciile de informații occidentale.

Conform autorilor cercetării, conflictul a intrat într-o fază în care dinamica uzurii devine disproporționat de costisitoare pentru armata rusă în comparație cu evoluția defensivă a Ucrainei. În primele șase luni ale acestui an, raportul general al pierderilor s-a modificat dramatic, atingând o proporție de aproape opt la unu. Aceasta înseamnă că pentru fiecare militar ucrainean scos din luptă, forțele ruse înregistrează opt victime. Prin comparație, pe parcursul majorității perioadei de desfășurare a războiului, acest indicator se menținea la un nivel de două sau trei victime rusești pentru fiecare pierdere ucraineană.

Tehnologia dronelor schimbă ecuația pe câmpul de luptă

Această mutație radicală survenită recent este explicată de experții Jones și McCabe prin progresele tehnologice substanțiale realizate de Kiev în dezvoltarea și implementarea flotelor de drone. Această capabilitate a permis extinderea semnificativă a ceea ce specialiștii numesc zona letală. Spațiul din proximitatea imediată a liniei frontului a devenit atât de dens saturat cu sisteme aeriene fără pilot, încât încercările de penetrare ale infanteriei și blindatelor ruse sunt aproape imposibil de executat fără a fi neutralizate.

„Strategia ucraineană de apărare în profunzime s-a dovedit eficientă în uciderea şi rănirea soldaţilor ruşi, precum şi în limitarea manevrelor ruse”.

Dincolo de componenta tehnologică, există factori structurali care amplifică vulnerabilitatea trupelor ruse pe front. Printre aceștia se numără insistența Moscovei pe un război pur de uzură, carențele majore în coordonarea operațiunilor de arme combinate și interarme, lacunele severe în pregătirea tactică a personalului nou recrutat, fenomenul corupției endemice din sistemul logistic și nivelul scăzut al moralului din unități.

Un conflict care rescrie paginile sumbre ale istoriei moderne

Datele agregate oferă o perspectivă sumbră asupra realității curente. Generând un volum total care depășește două milioane de victime în ambele tabere, războiul din Ucraina a devansat ca magnitudine a pierderilor umane celebra bătălie de la Stalingrad, recunoscută istoric drept unul dintre cele mai sângeroase episoade ale umanității.

Confruntarea istorică de la Stalingrad s-a derulat între 23 august 1942 și 2 februarie 1943, în contextul Celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta a pus față în față forțele Germaniei și ale statelor aliate acesteia, printre care s-au numărat România, Italia și Ungaria, și Armata Roșie sovietică, miza fiind controlul strategic al orașului. Acea bătălie a generat aproximativ două milioane de pierderi, incluzând morți, răniți, dispăruți și prizonieri din ambele tabere, în timp ce pierderile strict militare ale Uniunii Sovietice au fost evaluate la un interval cuprins între 1,1 și 1,3 milioane de oameni.

Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), instituția care a fundamentat acest raport, funcționează în Washington și este recunoscut ca unul dintre cele mai relevante și influente think tank-uri de pe continentul american în analiza politicilor externe, a securității globale și a strategiilor de apărare. Fondat inițial în anul 1962 în structura Universității Georgetown, centrul își desfășoară activitatea din anul 1987 ca o organizație independentă, non-profit și bipartizană.