În continuarea serialului dedicat istoriei banilor și a marilor înțelegeri care stabilesc politicile economice mondiale, publicăm astăzi un episod deosebit: implicarea „tăticului” Facebook, Mark Zuckerberg, în implementarea în Kenya a unui sistem de plăți care elimina serviciile bancare.

În decembrie 2006, avionul privat al directorului executiv al companiei Facebook, Mark Zuckerberg, a aterizat în Kenya. Zuckerberg, asemenea conducătorilor companiei Apple, știa că informațiile, nu costul perceput pentru facilitarea unei tranzacții, erau viitorul. Dar mai știa și că secretul succesului se găsea mai degrabă pe câmpiile Africii Centrale, decât în Silicon Valley sau pe Wall Street.

În 2007, a fost lansat în toată țara M-Pesa, un sistem de plăți prin care kenyenii puteau să transfere bani direct de pe un telefon pe altul. Nu era nevoie de nici o aplicație și de nici un procesator complex de plăți, ci doar de simpla trimitere a unui mesaj. M-Pesa a reprezentat un exercițiu revoluționar în procesul de democratizare a banilor, o întreagă națiune fiind folosită pe post de laborator - notează jurnalistul britanic de investigații Jaques Peretti în volumul Înțelegerile care ne-au schimbat lumea (Editura Litera, Colecția Kronika, 2019).

Mesaj telefonic, în loc de cont bancar

Acest sistem nu doar că a eliminat taxele de transfer, ci a eliminat pur și simplu băncile și banii lichizi. Nu era nevoie de un iPhone sau de un cont bancar, ci numai de un telefon Nokia vechi chiar și de 20 de ani. La un an de la lansare, M-Pesa avea 17 milioane de utilizatori în Kenya, adică 40% din populație.

În 2010, numărul celor care utilizau serviciul M-Pesa era mai mare decât al celor care aveau un cont bancar. Asta dovedea că, de fapt, kenyenii nu aveau nevoie de un cont bancar.

„Am vizitat compania Twiga Foods, același depozit de banane din afara orașului Nairobi pe care Zuckerberg îl vizitase cu câteva luni mai devreme. Twiga a folosit M-Pesa și a ajuns una dintre companiile din Kenya cu cea mai rapidă creștere, iar Zuckerberg voia să afle cum s-a întâmplat acest lucru. S-a întâlnit cu Edna Kwinga, șefa departamentului de resurse umane, și cu Kikonde Mwatwela, directorul general administrativ”, dezvăluie Peretti în volumul citat.

„Am aflat că urma să ne întâlnim cu Zuckerberg doar cu zece minute înainte să intre pe ușă“, mi-a zis Edna. „Ni s-a spus că era vorba despre șeful regional al companiei Facebook, dar iată că a venit însuși Mark Zuckerberg.“ „Ce-a vrut să știe?“ „Era foarte interesat să afle cum folosiserăm M-Pesa ca să dezvoltăm compania. A fost foarte drăguț. Fusese în Africa de Vest în ziua anterioară și se ducea în Africa de Sud seara” - mai menționează Peretti.

Mwatwela știe foarte bine că marile companii de tehnologie încearcă să preia inovația companiei M-Pesa, intuind că acolo există o oportunitate extraordinară. „Cei din Silicon Valley privesc de cele mai multe ori către partea de sus a piramidei ca să vadă unde se pot face bani, dar Zuckerberg e incredibil de deștept. El se uită în direcția opusă și înțelege că mult mai mulți bani se pot face la baza piramidei economice. Absorbind săracii lumii și lipindu-i de Facebook în acest proces - opinează, în continuare, jurnalistul britanic.

Subminarea băncilor

Compania Twiga plătește pe toată lumea prin M-Pesa. Pe o plantație de banane de lângă Muntele Kenya, fermierii nu își plătesc angajații cu bani lichizi, ci prin telefonul mobil. Șeful îi învață pe oamenii care nu au un telefon mobil cum să folosească unul.

„Și-a închipuit vreun moment că avea să vină o vreme când nu avea să mai folosească bani lichizi? – l-am întrebat. «Ce? Nu mai folosim bani lichizi acum. Nimeni nu mai folosește. Sunt grei și greu de transportat, păstrarea lor e nesigură, poți să fii jefuit, poți să fii extorcat. S-au dus vremurile acelea. Poate folosesc bani lichizi ca să cumpăr un ceai», relevă Peretti în cadrul investigației sale.

Datorită M-Pesa, Kenya a reușit să sară peste etapele obișnuite de dezvoltare ale secolului XX: infrastructură și bănci. Cândva aveai nevoie de un cont bancar ca să deschizi o afacere. Nu mai e cazul. M-Pesa împrumută bani și deci băncile își pierd rațiunea de-a exista. M-Pesa efectiv a subminat banii și a făcut-o cu o tehnologie elementară pe care o avea la dispoziție.

Săracii, prinși în plasă

„Dar Zuckerberg poate să meargă și mai departe cu Facebook, generând o revoluție a banilor în jumătatea săracă a Globului. Și, dacă a funcționat în Kenya, poate să funcționeze în toată lumea. M-Pesa deschide calea către consumerismul digital. Vânzând transferuri de bani, împrumuturi rapide, credite, alimente, mașini și vacanțe, chiar și alcool sau jocuri de noroc online”, apreciază Peretti. Concluzia: „Dar aceste transferuri de bani prin mesaje pe telefonul mobil - atenționează peretti - culeg la fel de multe informații personale ca shoppingul online. În 2016, un grup de polițiști kenyeni a fost arestat pentru că făcea transferuri uriașe de bani prin M-Pesa. Nu folosea bitcoin, așa cum făceau cartelurile de droguri, nu folosea nici băncile pentru spălarea de bani, folosea mesajele telefonice. Zuckerberg a înțeles că M-Pesa făcea posibil, prin aceste tranzacții, controlul de microdate, la fel cum îl poate face posibil Facebook, dar M-Pesa putea, de asemenea, să acceseze miliarde de oameni la care Facebook nu avea acces”.

Când au apărut banii digitali în 2000, cel mai verosimil scenariu părea să fie consolidarea inegalității la nivel mondial. Jumătatea bogată a planetei avea să utilizeze banii digitali și plățile mobile, în vreme ce săracii aveau să folosească în continuare banii lichizi. M-Pesa a dovedit însă exact contrariul. M-Pesa le-a dat putere celor săraci și, totodată, i-a prins în plasă. Va urma...