Europarlamentarul Corina Crețu a dezvăluit că România nu are deocamdată negociate și încheiate cu Comisia Europeană nici Acordul de Parteneriat și nici Programele Operaționale. Asta în ciuda faptului că fondurile pentru 2021 - 2027 se pot accesa de la 1 iulie 2021.

Fostul comisar european Corina Crețu a făcut o dezvăluire neașteptată pe pagina sa de socializare. Aceasta spune că România nu a încheiat cu Comisia Europeană Acordul de Parteneriat și nici Programele Operaționale

"Acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea sa de buget pentru perioada 2021-2027. Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 miliarde euro - din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde euro. Deci, cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua in care Regulamentul de folosire a acestor ţări a fost publicat în Jurnalul European. Cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exerciţiul financiar 2021-2027 şi din PNRR. Dar România nu are încă negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaţionale - care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume", a scris Corina Crețu.

România poate pierde 13 milioane de euro

Pentru perioada 2014 - 2020, România ar mai avea de cheltuit 13 milioane de euro, bani pe care îi va pierde dacă nu sunt folosiți până pe 31 decembrie 2023.

"În ceea ce priveşte bugetul 2021 - 2027, am conştiinţa împăcată că am negociat creşteri importante ale sumelor pentru ţările mai puţin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru politică regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018, am prezentat primul draft al acestui Pachet de coeziune la Strasbourg.

În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migraţia, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reuşit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de euro pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiţionalităţi iniţiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii '90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria şi România ar beneficia de alocări suplimentare faţă de perioada 2014 - 2020.

De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor faţă de perioada 2014 - 2020", a explicat ea.

Corina Crețu vrea ca fondurile europene să fie accesate mai ușor

Corina Crețu a propus deja o simplificare a procedurilor prin care se pot accesa fondurile europene. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis deja Comisiei Europene documentele care stabilesc liniile strategice de finanțare, iar România va transmite în următoarea perioadă și programele operaționale după încheierea negocierilor pentru fiecare dintre acestea.

"Acelaşi set de reguli pentru şapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să uşureze viaţa beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că exista state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbţie şi a cazurilor de fraude din fonduri europene.

Dar nu cetăţenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri. Aşa cum am mai spus, din păcate, deşi fondurile pentru 2020-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, şi alte ţări consumă cu succes de atunci, România nu are încheiate şi negociate nici Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, nici Programele Operaţionale.

Felicit noul ministru al Fondurilor Europene şi Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranţa recuperării timpului pierdut în ultimii ani. Eu mă voi zbate în continuare ca politica regională să rămână aşa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităţilor teritoriale şi a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene", a mai spus Corina Crețu.