Alertă de la Bruxelles pentru agricultura românească. Seceta extremă și canicula au pârjolit culturile de vară din vestul țării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Valul persistent de căldură extremă și lipsa precipitațiilor din ultimele două luni au provocat pagube însemnate culturilor de vară din regiunea de vest a României. Avertismentul vine direct de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, care arată că pierderile agricole s-au adâncit considerabil în comparație cu datele înregistrate în luna iulie. În zonele cele mai afectate de deficitul hidric, producțiile vor fi reduse drastiv, existând chiar riscul ca o parte dintre culturi să fie compromise în totalitate.

Alertă de la Bruxelles pentru agricultura românească. Seceta extremă și canicula au pârjolit culturile de vară din vestul țării

La nivelul întregului continent, seceta prelungită afectează inclusiv pășunile și rezervele de hrană pentru animale, un factor care riscă să majoreze costurile de exploatare în fermele zootehnice. Evaluările specialiștilor europeni plasează vestul României într-o categorie de risc extrem, alături de state precum Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria. Deși semnalele de alarmă privind vestul țării fuseseră deja incluse în buletinul MARS publicat în luna iulie, evoluția meteorologică ulterioară a agravat substanțial contextul din teren.

Cultură compromisă de secetă. Sursa foto: Facebook/ Emil- Florian Dumitru

Avertismentul experților europeni și impactul asupra diferitelor culturi

Situația din teren rămâne critică, însă analiza Comisiei Europene se concentrează pe o zonă geografică delimitată.

„Producțiile vor fi reduse semnificativ, iar compromiterea culturilor este probabilă la nivel local”, avertizează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Avertizarea vizează în mod direct vestul României și nu întreaga producție agricolă națională. Tabloul general variază considerabil în funcție de regiune, diferențele fiind determinate de volumul local de precipitații, nivelul de apă rămas în sol și existența infrastructurii de irigații.

Temperaturile caniculare s-au suprapus peste etape determinante în ciclul de dezvoltare al plantelor de vară, precum înflorirea și formarea rodului. În absența apei, fertilitatea plantelor a scăzut, acumularea de biomasă a fost blocată, umplerea boabelor a avut de suferit, iar uscarea prematură a culturilor s-a accelerat. Acolo unde resursele de apă pentru irigat au fost insuficiente sau unde au fost impuse restricții de consum, consecințele au fost extrem de dure.

În regiuni precum Benelux, Slovenia sau Croația, impactul secetei este catalogat drept moderat, însă și acolo estimările de producție au fost revizuite în scădere, în special la cultura de porumb. Centrul Comun de Cercetare subliniază că perspectivele pentru culturile de vară s-au degradat accentuat în vestul și centrul Europei.

Diferențe majore între culturile de vară și cerealelor de iarnă

Prognozele de randament la nivel european au înregistrat diminuări pentru toate culturile specifice sezonului cald, unele dintre acestea înregistrând scăderi de până la 14% față de media ultimilor cinci ani. În schimb, culturile de iarnă prezintă un bilanț diferit. Cerealele păioase de iarnă, care au fost deja recoltate în cea mai mare parte, au înregistrat producții estimate în jurul mediei ultimilor cinci ani la nivelul Uniunii Europene.

Analizele meteorologice de perspectivă indică apariția unei perioade mai răcoroase și însoțite de precipitații în mai multe zone din vestul și centrul Europei. Deși ploile pot aduce un respiro temporar solului, experții europeni atrag atenția că aceste precipitații vin mult prea târziu pentru a mai putea salva culturile deja afectate sau pentru a recupera pierderile materiale înregistrate până în prezent.

Presiuni pe fermele zootehnice și evoluția prețurilor la alimente

Efectele secetei depășesc sfera culturilor destinate consumului uman. Randamentul pășunilor și volumul de vegetație disponibil pentru hrana animalelor au scăzut brusc în numeroase zone europene. Lipsa furajelor îi poate determina pe crescătorii de animale să achiziționeze hrană suplimentară sau să apeleze la furnizori din alte regiuni. O astfel de dinamică va crește cheltuielile operaționale ale fermelor și, pe termen mediu, poate pune o presiune suplimentară pe prețurile de la raft ale produselor de origine animală.

Cu toate acestea, buletinul oficial al Comisiei Europene nu prognozează o scumpire imediată a produselor alimentare. Prețurile finale plătite de consumatori vor depinde de un ansamblu complex de factori, printre care recoltele obținute în alte zone ale lumii, stocurile existente, volumele de import, precum și dinamica costurilor cu energia, transportul sau îngrășămintele chimice.

Soluțiile europene și Politica Agricolă Comună pentru adaptarea la schimbările climatice

Reprezentanții Comisiei Europene subliniază necesitatea utilizării fondurilor din Politica Agricolă Comună pentru pregătirea fermierilor în fața fenomenelor meteo extreme. Prin intermediul finanțărilor europene pot fi dezvoltate sisteme moderne de irigații, tehnologii de eficientizare a consumului de apă, infrastructuri agricole reziliente și recalificarea producției către soiuri de plante mai rezistente la secetă și la temperaturi ridicate.

„Vara aceasta a fost deosebit de dificilă pentru fermierii din întreaga UE. Seceta și căldura extremă exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra culturilor, furajelor, animalelor și veniturilor fermierilor”, a declarat comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen.