Alegeri Republica Moldova. Câți moldoveni votează și unde sunt ei. Cele mai importante date

Mâine vor avea loc alegeri în Republica Moldova. Sunt extrem de importante, nu numai pentru cei de peste Prut, dar și pentru România. Pentru că efortul Rusiei este uriaș. Vrea să pună mâna pe puterea legislativă, să o izoleze pe Maia Sandu și să întoarcă parcursul european al țării spre Est. Să readucă foștii comuniști la putere, un vis ruses care nu a murit niciodată. Vă prezentăm câteva date care să vă facă să înțelegeți mecanismele votului de mâine.

Alegeri Moldova: peste 3 milioane de cetățeni cu drept de vot

La 1 septembrie 2025, în Registrul de Stat al Alegătorilor al Republicii Moldova erau înscrişi 3.299.396 de cetăţeni. Pentru scrutinul din 28 septembrie, CEC a anunțat 2.274 de secții de vot: 1.961 în țară, 301 în străinătate (plus 4 pentru votul prin corespondență în afara țării) și 12 dedicate alegătorilor de pe malul stâng al Nistrului. Distribuția administrativă e dominată de Chișinău (664–661.000) și Bălți (98–99.000), urmate de 32 de raioane; separat intră UTAG (Găgăuzia) și localitățile din stânga Nistrului (276–277.000), teritoriu de jure moldovenesc, de facto controlat de administrația de la Tiraspol.

Aceste repere sunt esențiale pentru modelarea ofertei politice pe circumscripții și pentru planificarea logistică a secțiilor.

În exterior, statul a ridicat miza: 301 secții în peste 41 de țări, diaspora având posibilități de vot în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. Totul pe fondul creșterii  participării diasporei observat din 2020 încoace (recorduri de peste 330.000 de votanți la turul doi prezidențial 2024). Această arhitectură electorală indică o dublă cheie de mobilizare: Capitala și Diaspora.

Gică Popescu, mesaj pentru Gică Hagi după ce a fost numit selecționer al naționalei României: Acum este momentul tău

Un român a rămas blocat într-un container în timp ce fura haine. După ce a fost eliberat, polițiștii l-au găsit într-un alt container

Cum sunt împărțiți politic: centru pro-UE vs. bloc pro-rus, cu excluderi de ultim moment

Competiția se organizează în jurul a două poli: PAS (pro-UE, reformist), condus parlamentar de Igor Grosu, și Blocul Electoral Patriotic (BEP), o alianță cu nucleu PSRM–PCRM (Igor Dodon, Vladimir Voronin) plus parteneri sateliți.

BEP s-a lansat cu sloganul „Credem în Moldova”, mizând pe mesaj social-conservator și pe un „echilibru” UE–Rusia. În ultimele zile înainte de vot, tabloul s-a strâns: instanțele și CEC au confirmat excluderea „Inima Moldovei” (componentă a BEP). Separat, au scos din cursă Partidul „Moldova Mare”, invocând finanțare ilegală/conexiuni cu grupări interzise.

Aceste decizii taie din capacitatea blocului pro-rus de a agrega votul „anti-PAS”, deși nucleul PSRM–PCRM rămâne pe buletinul de vot, iar retorica de delegitimare a procesului poate amplifica mobilizarea emoțională în anumite bazine.

Diaspora va conta

Diaspora, care a votat constant masiv pro-european, devine din nou un electorat important: cu 301 secții și un istoric de participare de 70-80% pentru opțiunile pro-UE, poate compensa eventuale pierderi PAS în mediile tradițional, devenite sceptice.

În paralel, acuzațiile recurente de interferență rusă (finanțări dubioase, propagandă și tentative de tulburare a ordinii) ridică miza securitară a alegerilor și pot consolida axa „stabilitate și integrare” în rândul electoratului urban, educat.

PAS rămâne favorit la primul loc, dar majoritatea absolută e incertă. Scorul BEP depinde de mobilizarea în bazinele sale de vot și de cât de mult vor conta excluderile de ultim moment. În orice configurație, diaspora + Chișinău sunt pivotul aritmetic; UTAG și raioanele estice rămân teren competitiv pentru mesajul pro-rus. Puteți afla mai multe pe alegeri.md