Agricultura moldovenească în perioada sovietcă şi practicile rămase. Ape şi soluri contaminate până în prezent

Republica Moldova. În perioada sovietică agricultura dintre Nistru şi Prut s-a dezvoltat vertiginos. Fapt care s-a soldat cu consecinţe grave pentru mulţi ani înainte atât pentru mediul ambiant, cât şi pentru sănătatea moldovenilor.

Este vorba de folosirea necontrolată a substanţelor chimice în agricultură. Cândva ţară cu soluri dintre cele mai fertile, azi R. Moldova are terenurile agricole ruinate de secetă şi grindină, suferind şi de pe urma îmbibării lor cu pesticide pe timpurile sovietice.

Chiar dacă după anii 1990 calitatea solurilor, aerului şi a apei se pare că s-a îmbunătăţit, urmele sovietice urmează încă a fi acoperite.

Poligonul experimental în agricultură al fostei URSS

În goana pentru a îndeplini sarcinile comitetului central de la Moscova, în agricultura moldovenească au fost folosite substanţe chimice în exces pentru a obţine roade cât mai mari. Regretatul savant Nicolae Opopol scria că fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a fost primul „poligon” din fosta URSS, pe care s-au administrat în cantități enorme mijloace chimice de protecție a plantelor.

Tradiții de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie

Ce pensie primesc foștii parlamentari, în condițiile în care contribuția lor a fost de aproximativ 700 de lei 

Cel mai des, pesticidele erau folosite în vii şi livezi, la creşterea legumelor în sere şi în teren deschis.

Perioada experimentelor a început în anii 1950 - 1955, odată și cu marile planuri de „revoluții agricole”, demarate sub conducerea lui Nikita S. Hrușciov. Cele mai afectate au fost terenurile pe care erau plantate culturi de sfeclă de zahăr, vii și livezi.

Potrivit ecologistului Vladimir Garaba, cantitatea folosită  Potrivit ecologistului Vladimir Garaba, cantitatea folosită la fiecare hectar a înregistrat în anumite perioade un volum de cca. 5,2 kg de pesticide în substanță activă.

În acest context, au avut loc mai multe situații în care modul greșit de utilizare a acestora a avut drept consecință otrăvirea solului și a bazinelor acvatice.

Pesticide. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Consecinţele utilizării excesive a pesticidelor

Pesticidele clororganice au fost cele mai distrugătoare pesticide din URSS atât pentru natură, cât şi pentru sănătatea oamenilor, deoarece ele nu se descompuneau o perioadă îndelungată de timp. Pesticidele care erau utilizate în agricultură nimereau în apă.

În anii 1960 - 1968, în rapoartele oficiale ale autorităților apar informații despre consecințele negative, care includeau spre exemplu scăderea nivelului de oxigen în bazinele de apă dulce, care provoca moartea mai multor vietăți.

În anii `70 ai secolului trecut, circa 20% din întreaga suprafaţă a solurilor fertile ale fostei URSS erau poluate cu pesticide.

Vladimir Garaba precizează în cartea sa „Poluanţii organici persistenţi şi impactul asupra mediului” că pesticidele din URSS nu aveau o influenţă selectivă - ele ucideau atât plantele dăunătoare, cât şi cele folositoare. De exemplu, exista un tip de erbicid cu care se stropea floarea soarelui, iar restul plantelor din jur mureau toate. La fel era şi în cazul insectelor.

„Pesticidele nu erau păstrate normal, nu erau păzite, se împrăştiau, se furau. Când am început să lucrez în calitate de agrochimist în raionul Leova, în câteva cazuri am fost invitat să văd de ce nu creşte nici grâu, nici răsărită - erau locuri pleşuri. Toţi erau alertaţi.

În urma analizelor de laborator s-au depistat concentraţii de pesticide de zeci de ori mai mari decât trebuia. Ele sunt persistente, mai ales cele clororganice, care se descompun după zeci de ani”, suscţine ecologistul.

Generaţii afectate de utilizarea necontrolată a pesticidelor

Se cunoaşte că pesticidele acționează nefast starea de sănătate inclusiv afectează materialul genetic, inițiind dezvoltarea cancerului. Mai mult, studiile arătă o creștere a cantității de zahăr și grăsime în sânge la femei. De asemenea, s-a observat creșterea în greutate și faptul, că ficatul se mărește.

La bărbați, s-a constatat pierderea în greutate, sensibilitate sporită a rinichilor și anumite dezechilibre ale ficatului. Pesticidele pot trece bariera placentară. Acționează asupra fătului în diverse stadii de dezvoltare și duc la diverse malformații congenitale. P

e de altă parte, aportul de reziduuri de pesticide mai poate duce la apariția cancerului, a bolilor sistemului nervos și poate avea efecte negative asupra sistemului imun, provoca probleme sexuale și de reproducere.

Vladimir Garaba susţine că chimizarea excesivă şi nejustificată a agriculturii a afectat sănătatea a cel puţin două generaţii din mediul rural. Măsuri de reabilitare a sănătăţii lor nu au fost întreprinse. În anii 2000, aceste generaţii erau de vârstă fertilă şi au dat naştere unei generaţii cu sănătatea subminată, iar cei care au depăşit vârsta fertilă au plecat din viaţă la o vârstă aptă de muncă.

fermieri / sursa foto: dreamstime.com

Cum sunt folosite substanţele chimice în agricultură în prezent

În agricultura moldovenească, utilizarea substanțelor chimice este o realitate, dar gestionarea e fragmentată, cu o legislație ineficientă ce necesită armonizare cu standardele europene.

În timp ce există inițiative și programe (precum cel de management durabil) pentru a reglementa și reduce impactul, trecând spre practici mai sustenabile. Deși provocările legate de aplicarea corectă și de impactul asupra mediului persistă.

Deşi sunt foarte scumpe, pesticidele, erbicidele și îngrășămintele chimice sunt utilizate pe scară largă în agricultura moldovenească pentru a crește productivitatea, în special la culturile de cereale, fructe și legume. Chiar dacă într-o măsură mult mai mică decât în perioada sovietică.

Legislația națională este învechită și nu corespunde direct normelor UE, creând lacune în controlul substanțelor și eliminarea lor.

Ecologiştii moldoveni susţin că Ministerul Mediului și alte instituții gestionează domeniul chimic în mod izolat, fără o viziune integrată.

Republica Moldova a adoptat un Program de Management Durabil al Substanțelor Chimice (PMDSC), cu scopul de a îmbunătăți controlul și utilizarea. Se depun eforturi pentru alinierea legislației naționale la acquis-ul european, cu accent pe siguranța chimică.

Totodată, crește interesul pentru practicile ecologice, deși procentul este încă mic, ca alternativă la utilizarea intensivă a chimicalelor.

Astfel, agricultura moldovenească se află într-un punct de cotitură, încercând să echilibreze necesitatea productivității agricole cu cerințele de mediu, prin modernizarea legislației și adoptarea unor programe de gestionare mai bune, deși implementarea la nivel practic rămâne o provocare majoră