Invitatii EVZ
„Agenții străini” și ONG-urile moldovenești: cazul georgian și posibilele sancțiuni europene
Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Socialiștii și Comuniștii din Parlamentul Republicii Moldova au lansat o inițiativă legislativă care prevede crearea unui „registru al agenților străini”. Potrivit autorilor propunerii, un astfel de registru ar trebui să vizeze organizațiile neguvernamentale, a căror finanțare provine din fonduri străine în proporție de peste 50%. Sancțiunile propuse pentru încălcarea unor astfel de prevederi ar putea ajunge până la 200.000 de lei moldovenești (aproximativ 10.000 de euro).
Diverse instituții de presă au făcut o paralelă cu politicile de restricționare a activității organizațiilor neguvernamentale (ONG), implementate de Rusia (începând cu 2012). Contrar acestor afirmații, opoziția moldovenească propune introducerea restricțiilor inspirându-se din experiența georgiană sau făcând referință la politicile de sporire a transparenței ONG-urilor, care primesc finanțare străină, practicate în Ungaria (stat membru UE), Israel, SUA etc.
Atât guvernarea (Partidul Acțiune și Solidaritate - PAS), cât și societatea civilă au criticat inițiativa. Propunerea socialist-comunistă este comparată cu o tentativă politică, provenită din instrumentele represive ale Moscovei, de pedepsire a adversarilor politici. O rețea de 135 de ONG-uri a caracterizat inițiativa drept un „atac la adresa societății civile”, care intră în conflict cu principiile unui stat democratic, cu efecte negative asupra drepturilor omului. Deși nu există premise pozitive pentru ca această inițiativă să se concretizeze în actuala legislatură, aceasta a mobilizat guvernul și susținătorii săi, inclusiv din sectorul neguvernamental. Oponenții înființării „registrului agenților străini” consideră că orice astfel de inițiativă ar putea pune în pericol integrarea europeană a Republicii Moldova.
Diverse segmente ale opoziției moldovenești, inclusiv forțele „suveranității”, pro-ruse și pro-UE, au comentat anterior faptul că unele ONG-uri ar fi implicate politic. Mai mult, unele ONG-uri sunt acuzate de săvârșirea de infracțiuni, cum ar fi accesul ilegal la date cu caracter personal. Opoziţia consideră că participarea societăţii civile la procesul decizional şi la elaborarea reformelor ar fi inoportună din cauza conflictului de interese.
Explicația lor este că fondurile străine, inclusiv cele din UE, sunt folosite pentru proiecte desfășurate de ONG-uri în domeniul reformelor sensibile, precum ar fi cele din domeniul justiției, și anume procedura „(pre-)vetting” (evaluarea judecătorilor și procurorilor). În acest fel, forțele de opoziție acuză ONG-urile că ar facilita interferența externă, lucru care se realizează prin finanțarea proiectelor implementate. Această critică a fost întărită după ce Washingtonul a suspendat activitatea USAID, de care a depins finanțarea americană pentru multiple ONG-uri moldovenești.
Cazul georgian
Guvernarea și reprezentanții societății civile folosesc exemplul georgian pentru a avertiza asupra consecințelor unei astfel de politici represive împotriva societății civile pentru dialogul de aderare la Uniunea Europeană (UE). În cazul Georgiei, Bruxelles-ul a decis să înghețe statutul de țară candidată și, în consecință, avansarea în negocierile de aderare, după peste o lună de la implementarea „registrului” privind influența externă.
Cronologia evenimentelor georgiene arată că UE a suspendat agenda europeană a Georgiei nu în mod automat. Procesul a durat și a fost influențat puternic de proteste, precum și de sprijinul politicienilor din statele membre UE. Poziția negativă a Bruxelles-ului față de acțiunile guvernului de la Tbilisi s-a format pe parcursul mai multor luni. În perioada aprilie-octombrie 2024, după proteste în masă, UE a scos în evidența caracterul nociv al legislației „agenților străini” și a oprit agenda de aderare a Georgiei la câteva săptămâni după intrarea în vigoare a legislației (începutul lunii septembrie 2024).
Guvernul de la Tbilisi a lansat mecanismul de control al ONG-urilor, cu peste 20% de finanțare externă, după ce UE a acordat statutul de țară candidată (decembrie 2023). În perioada dintre adoptarea legii în primă lectură (16 aprilie) și cea finală (a treia – pe 28 mai), UE a avertizat că noile prevederi contravin criteriilor politice pentru statutul de țară candidată. Protestele cu implicarea tinerilor, reprezentanților ONG-urilor, opoziției și a segmentelor largi ale societății, au transformat legislația privind „agenții străini” într-un subiect existențial pentru perspectivele europene ale Georgiei. Dacă nu erau protestele publice, care s-au perpetuat între aprilie și octombrie 2024, presiunea publică asupra UE ar fi fost probabil insuficientă pentru a pune pe pauză dialogul de aderare la UE (pe 17 octombrie 2024).
Cazul Georgiei a creat un precedent în relația UE cu toate țările candidate care adoptă legi similare. Această abordare va fi aplicabilă Republicii Moldova, dacă ONG-urile din această țară devin ținta unor măsuri restrictive. Chiar dacă societatea civilă moldovenească nu va fi capabilă să genereze proteste la nivel național (decât în cazul în care PAS ajunge în opoziție), UE ar putea fi dispusă să blocheze avansarea candidaturii Republicii Moldova, reactivând agenda de aderare doar cu condiția că orice lege privind "agenții străini" este abrogată.
Evoluția situației din jurul relației UE-Georgia, natura coalițiilor de guvernare în viitorul parlament moldovenesc și disponibilitatea resurselor în cadrul ONG-urilor pentru mobilizarea protestelor naționale vor determina reacția viitoare a Bruxelles-ului la posibilele politici de limitare a activității societății civile în Republica Moldova. Scenariile care implică legislația privind „agenții străini” sunt relevante doar pentru configurațiile în care opoziția moldovenească preia puterea după alegerile legislative.
Scenariul 1. Se adoptă legea privind "agenții străini", urmată de înghețarea statutului de țară candidată pentru Republica Moldova. Ca urmare a preluării puterii de către actuala opoziție în urma alegerilor parlamentare din 2025, probabilitatea adoptării unei astfel de legi va crește. UE ar putea semnala riscurile pierderii privilegiilor unei țări candidate (finanțare, dialog politic etc.), folosind cazul Georgiei. Totuși, reieșind din abilitățile Georgiei de a supraviețui fără statutul de țară candidat activ, ar putea servi drept motivație politică pentru viitoarea coaliție de guvernare de la Chișinău, dacă aceasta va exclude PAS, să implementeze „registrul agenților străini”.
Scenariul 2. O eventuală înghețare a procesului de aderare la UE va determina guvernul de la Chișinău să abandoneze orice legislație privind „agenții străini”. Pierderea accesului la fondurile europene pentru pre-aderare și înrăutățirea relațiilor politice cu Bruxelles-ul ar putea provoca tensiuni în cadrul viitoarei coaliții de guvernare. Sub presiunea prăbușirii coaliției și pentru a menține stabilitatea politică, componentele viitorului guvern cu cele mai proeminente aspirații pro-UE vor vota împreună cu PAS (dacă nu mai face parte din guvern) în Parlament pentru anularea restricțiilor împotriva societății civile.
Scenariul 3. UE avertizează cu privire la suspendarea dialogului de aderare, dar nu adoptă măsuri punitive din motive geopolitice. Bruxelles-ul își poate schimba atitudinea față de Georgia, ca țară de tranzit, pe baza raționamentelor legate de extinderea coridoarelor energetice în Azerbaidjan sau materializarea rutelor de transport și interconectare cu Marea Caspică și Asia Centrală. Dacă politica de pro-aderare a UE față de Georgia va fi restabilită, iar restricțiile împotriva ONG-urilor georgiene rămân intacte, atunci sancționarea guvernului de la Chișinău pentru o legislație similară va deveni improbabilă. Din aceste motive, situația din jurul Georgiei va determina modul în care UE va trata cazuri similare în alte țări candidate din vecinătatea europeană.
