Aderarea României la OCDE poate aduce creștere economică suplimentară, dar efectele depind de reforme reale

Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ar putea genera un plus de creștere economică potențială estimat între 0,8% și 1% din Produsul Intern Brut, însă rezultatele depind în mod direct de capacitatea instituțiilor publice de a aplica standardele organizației și de menținerea unui mediu macroeconomic stabil. Aceasta este concluzia unei analize realizate de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României.

Oficialul BNR subliniază că aderarea, previzionată pentru acest an, nu trebuie privită doar ca un obiectiv diplomatic sau simbolic, ci ca un instrument economic și instituțional cu efecte pe termen lung. În opinia sa, statutul de membru OCDE poate deveni „o ancoră instituțională” capabilă să optimizeze funcționarea economiei și să accelereze convergența către statele dezvoltate.

„Pentru decidenții economici, acest proces reprezintă un mecanism de convergență structurală, dar a cărui eficiență depinde de evitarea ‘instituționalismului de fațadă’”, avertizează Leonardo Badea în analiza sa.

Reducerea primei de risc este unul dintre principalele efecte economice anticipate

Unul dintre cele mai importante canale prin care aderarea la OCDE ar putea influența economia României este reducerea primei de risc asociate finanțării statului și companiilor. Statutul de membru ar funcționa ca un semnal de credibilitate pentru investitori și instituțiile financiare internaționale.

Potrivit analizei, acest lucru ar putea conduce la reducerea costurilor de finanțare pentru datoria publică și la scăderea spread-urilor pentru emisiunile de eurobonduri. Într-un context economic global caracterizat de volatilitate și incertitudine, credibilitatea instituțională devine un factor esențial pentru stabilitatea financiară.

Leonardo Badea leagă aceste efecte de alinierea României la codurile de liberalizare a mișcărilor de capital și la standardele de guvernanță corporativă promovate de OCDE. Implementarea acestor instrumente ar putea reduce volatilitatea fluxurilor de capital și ar putea sprijini tranziția către investiții cu intensitate tehnologică mai ridicată.

Această transformare ar avea un impact direct asupra productivității totale a factorilor de producție, un indicator esențial pentru creșterea economică pe termen lung.

Investițiile străine directe ar putea deveni mai sofisticate și mai productive

Un alt efect anticipat al aderării la OCDE vizează investițiile străine directe. Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, statutul de membru ar putea elimina o parte dintre barierele percepute de investitorii instituționali internaționali, care preferă piețe ce respectă standarde ridicate de transparență și guvernanță.

Dincolo de creșterea volumului investițiilor, analiza indică o posibilă schimbare de structură a capitalului atras de România. Leonardo Badea vorbește despre o „tranziție calitativă” către investiții în sectoare cu valoare adăugată ridicată, capabile să crească productivitatea muncii și competitivitatea economiei.

Pentru a ilustra aceste efecte, oficialul BNR oferă exemplele Poloniei și Cehiei. În aceste state, alinierea la standardele OCDE a contribuit la integrarea economiilor în lanțuri valorice globale mai complexe și la evitarea așa-numitei „capcane a venitului mediu”.

Acest concept economic descrie situația în care o economie reușește să ajungă la un nivel mediu de dezvoltare, dar nu mai poate progresa către statutul de economie avansată din cauza productivității stagnante.

Beneficiile aderării depind de calitatea politicilor publice și de implementarea reformelor

Leonardo Badea subliniază că avantajele aderării la OCDE nu apar automat odată cu obținerea statutului de membru. Ele depind de modul în care autoritățile vor implementa reformele și de coerența politicilor economice.

Printre condițiile esențiale menționate în analiză se numără menținerea sustenabilității finanțelor publice, continuarea digitalizării administrației și aplicarea reală a standardelor de guvernanță corporativă în companiile de stat.

Menținerea unui cadru macroeconomic predictibil este considerată esențială pentru transformarea încrederii investitorilor în capital productiv pe termen lung. Fără această stabilitate, beneficiile potențiale ale aderării ar putea fi limitate.

Prim-viceguvernatorul BNR avertizează asupra riscului apariției unor „reforme de fațadă”, situație în care modificările legislative nu sunt urmate de schimbări reale în funcționarea instituțiilor publice.

Aderarea la OCDE este un proces de transformare instituțională, nu un moment simbolic

În finalul analizei, Leonardo Badea subliniază că aderarea României la OCDE trebuie privită ca un proces continuu de transformare instituțională și economică, nu ca un obiectiv final în sine.

Statutul de membru ar putea consolida poziția României în negocierile internaționale și ar putea sprijini obiectivul mai amplu de convergență cu economiile dezvoltate. În același timp, aderarea ar putea crea un cadru de referință pentru politici economice mai eficiente și pentru creșterea competitivității economiei.