Aderare Republicii Moldova la UE: în 2028, 2030 sau mai târziu?

În urma formării noului parlament de la Chișinău, calendarul de aderare la Uniunea Europeană (UE) reapare în discuțiile publice. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a exprimat intenția de a înființa o nouă comisie parlamentară pentru integrare/aderare la UE. Prin urmare, agenda europeană va fi una centrală pentru noul parlament, a cărui sesiune inaugurală a avut loc pe 22 octombrie.

Cele cinci partide de opoziție își vor multiplica criticile la adresa modului în care majoritatea PAS va coordona procesul de aderare la UE. Negocierile de aderare, care nu au început încă, sunt așteptate să fie finalizate până în 2028. Totuși, acest calendar riscă să fie afectat de faptul că lansarea negocierilor pentru Republica Moldova este în prezent „cuplată” cu cea a Ucrainei. În consecință, din cauza blocadei la care este supusă Ucraina de către Ungaria, Chișinăul se află în poziția de „victimă colaterală”.

Până în prezent, oficialii moldoveni au evitat să critice „veto-ul ungar” împotriva Ucrainei, cel mai probabil pentru a evita un blocaj propriu din partea Ungariei, condusă de Viktor Orban. În timp ce UE caută soluții legale pentru deblocarea situației, liderii moldoveni își arată sprijinul necondiționat pentru începerea negocierilor „la pachet” cu Ucraina.

Alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026 ar putea ajuta la depășirea impasului, dacă partidul de guvernământ Fidesz va fi detronat. Până atunci, mai sunt aproximativ 6 luni, timp în care negocierile de aderare cu Republica Moldova (și Ucraina) ar putea rămâne în suspans.

Parchetul European a deschis o anchetă privind achiziția microbuzele electrice școlare prin PNRR

Călin Georgescu, la ÎCCJ pentru a afla dacă începe procesul pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale

Înfrângerea electorală a lui Orban este plauzibilă, având în vedere avântul partidului de opoziție Tisza, cu 45% în sondaje, comparativ cu Fidesz – 41%. Cu toate acestea, probabilitatea unei schimbări de regim în Ungaria este încă în intervalul de 50%. Protestele de masă, mobilizate de Tisza, care adună sute de mii de participanți, ar fi un indiciu timpuriu că există o criză de legitimitate internă în jurul lui Orban. Prin urmare, pentru a rămâne la putere după 2026, Orban va avea nevoie de o infuzie masivă de imagine din exterior - din partea lui Donald Trump și a forțelor de extremă dreapta din Europa.

Aderarea la UE: ce factori contează?

În timpul campaniei electorale, reprezentanții PAS s-au referit la anul 2028 atunci când au vorbit despre aderarea la UE. Pe baza faptului că sigla electorală PAS menționa „UE-2028”, s-a creat impresia că obiectivul de aderare va fi atins în 2028. Cu toate acestea, programul electoral al PAS prevede clar că semnarea acordului de aderare la UE este așteptată în 2028, urmată de alte etape tehnice până la aderare. Principalul factor în determinarea calendarului de aderare până în 2030 (data menționată de PAS) depinde de procedurile de ratificare a acordului în cele 27 de țări ale UE, care depind în totalitate de voința națională a statelor membre.

Perioada de ratificare în cazul Croației, care a aderat în 2013, a durat un an și jumătate (din decembrie 2011 până în iunie 2023). În cazul României și Bulgariei, aceasta a durat aproximativ 20 de luni. Pe baza proceselor de extindere a UE de până acum, cea mai lungă perioadă de ratificare a fost de până la 2 ani.

O astfel de durată aplicată cazului moldovenesc ar însemna că negocierile ar trebui deschise în 2026 și finalizate până la următoarele alegeri parlamentare ordinare din 2029. De asemenea, un astfel de scenariu pozitiv impune ca Republica Moldova să nu treacă prin alegeri anticipate și ca forțele eurosceptice și/sau pro-ruse să nu preiau conducerea înainte sau după 2028. Astfel de evoluții ar putea crea o criză de imagine, care va afecta în cele din urmă negativ sprijinul politic din interiorul UE pentru semnarea și ratificarea rapidă a acordului de aderare.

În cele din urmă, aderarea Republicii Moldova depinde de factori obiectivi interni și externi. Crizele politice sau economice interne pot afecta ritmul și credibilitatea negocierilor de aderare, în special în 2028, dacă un candidat eurosceptic va câștiga viitoarele alegeri prezidențiale moldovenești. În același timp, dispoziția statelor UE față de ratificare depinde și de politica națională a statelor UE și de prevederile legale.

Ratificarea prin referendum este cerută în mod explicit de constituție doar în cazul Irlandei. Alte 6 state membre (Franța, Danemarca, Malta, Suedia, Finlanda și Austria) pot recurge la referendum, dar printr-o decizie politică sau uneori în urma unei petiții populare (exemplul Olandei), nu ca urmare a unei obligații prescrisă de lege. O decizie negativă privind procesul de extindere, atât în ​​statele în care pot avea loc referendumuri, cât și în celelalte (care constituie majoritatea), va fi influențată de stabilitatea politică, economică și financiară din cadrul UE. Dacă în state mari, precum Franța și Germania, forțe de extremă dreapta vor ajunge la putere (în președinție, respectiv în parlament), atunci instituțiile UE se vor concentra pe supraviețuirea proiectului european, mai mult decât pe noi extinderi.

Scenariul 1. Republica Moldova semnează Acordul de Asociere în 2028, urmat de ratificare până în 2030 (urmând exemplul României și Bulgariei). Un astfel de scenariu implică o aliniere perfectă a evenimentelor politice interne și intra-europene. În acest caz, guvernul PAS trebuie să obțină rezultate economice, nu doar armonizarea legislației, pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga. Fără o creștere economică puternică și, respectiv, creșterea competitivității întreprinderilor naționale, semnarea Acordului în 2028 va fi puțin probabilă, chiar dacă întreg acquis-ul UE va fi transpus în legislația moldovenească.

Scenariul 2. Acordul de Asociere este semnat, dar ratificarea este blocată prin referendumuri sau în parlamentele naționale ale statelor membre. Dacă „Adunarea Națională” (Marine Le Pen) și „Alternativa pentru Germania” vor ajunge la putere în Franța, respectiv în Germania, atunci probabilitatea unui vot negativ în parlament va crește semnificativ. Mai ales, dacă Republica Moldova va continua să fie cuplată cu Ucraina, față de care ar putea apărea mai multe obiecții, în ceea ce privește nevoile de finanțare post-aderare din fonduri europene.

Scenariul 3. Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este blocat, fiind paralizat de crize politice, economice sau de securitate internă în cadrul granițelor naționale. Victoria euroscepticilor (nu neapărat pro-ruși) în alegerile prezidențiale moldovenești din 2028 ar putea crea tensiuni între parlamentul controlat de PAS și Oficiul Președintelui (non-PAS). Întregul proces de aderare ar putea fi, de asemenea, compromis dacă apar tensiuni în regiunea transnistreană, ca urmare a extinderii geografice a agresiunii rusești în Ucraina sau a negocierii unei „păci” care ar favoriza restabilirea influenței ruse în regiunea transnistreană.