patru moduri de gatire / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Aceleași ingrediente pot avea un gust, o textură și o valoare calorică diferite în funcție de aparatul folosit pentru preparare, potrivit blogului grasasyaceites.csic.es. Air fryerul, friteuza cu ulei, aburitorul și cuptorul încălzesc alimentele în moduri diferite, iar acest lucru influențează cantitatea de grăsime, pierderile de vitamine și felul în care se formează crusta.
Diferențele sunt importante mai ales pentru persoanele care vor să reducă aportul de calorii, să păstreze cât mai mulți nutrienți sau să obțină preparate crocante fără să folosească mult ulei. Totuși, nu există o singură metodă ideală pentru toate alimentele.
Rezultatul depinde de ingrediente, temperatură, durata gătirii și cantitatea de grăsime adăugată.
Air fryerul folosește aer fierbinte pentru a rumeni alimentele
Air fryerul, cunoscut și ca friteuză cu aer cald, gătește alimentele prin circulația rapidă a aerului încălzit. Spre deosebire de friteuza clasică, preparatul nu este scufundat în ulei. Pentru cartofi, legume sau carne se poate folosi o cantitate mică de grăsime, în funcție de rețetă.
Principalul avantaj este reducerea cantității de ulei care ajunge în mâncare, ceea ce poate scădea aportul caloric față de prăjirea tradițională.
mancare gatita diferit / sursa foto: colaj EvZ
În același timp, suprafața alimentelor se poate rumeni și poate deveni crocantă, în timp ce interiorul rămâne fraged dacă timpul și temperatura sunt potrivite.
Textura nu este însă identică celei obținute prin scufundarea în ulei. De asemenea, air fryerul nu garantează automat un preparat sănătos: contează și ingredientele, porția, cantitatea de ulei și gradul de rumenire.
Friteuza clasică oferă o crustă crocantă, dar adaugă grăsime
În friteuza tradițională, alimentele sunt scufundate în ulei încălzit, care transferă rapid căldura. Procesul favorizează formarea unei cruste crocante, a unei culori aurii și a aromelor specifice prăjirii.
Dezavantajul nutrițional este că o parte din ulei poate fi absorbită de alimente, crescând conținutul de grăsime și densitatea energetică. Cantitatea absorbită diferă în funcție de produs, de suprafața acestuia, de temperatură și de durata prăjirii.
O analiză științifică publicată în 2024 în revista European Food Research and Technology arată că absorbția grăsimii și modificările nutriționale depind de mai mulți parametri ai procesului de prăjire.
mancare gatita diferit / susa foto: colaj EvZ
Studiul subliniază și importanța calității uleiului, care se poate degrada prin încălzire repetată. Studiul științific despre prăjirea în baie de ulei.
Prin urmare, un aliment prăjit în ulei nu este automat lipsit de valoare nutritivă, dar poate ajunge să conțină mai multe calorii decât aceeași porție preparată cu puțină grăsime sau fără adaos de ulei.
Aburitorul gătește fără crustă și fără ulei adăugat
Aburitorul prepară alimentele cu ajutorul vaporilor de apă, fără ca acestea să fie scufundate în lichid. Este o metodă potrivită pentru legume, pește și alte ingrediente care trebuie să rămână fragede și umede.
Un avantaj important este că legumele nu intră în contact direct cu o cantitate mare de apă, astfel încât unele vitamine hidrosolubile, precum vitamina C, pot fi păstrate mai bine decât în cazul fierberii în multă apă. Rezultatul depinde însă de tipul legumei, temperatura și durata preparării.
mancare gatita la abur / sursa foto: colaj EVZ
Aburirea nu produce crusta brună caracteristică prăjirii sau coacerii. În schimb, păstrează mai bine umiditatea, iar textura este de regulă moale. Dacă se adaugă ulterior unt, ulei sau sosuri, acestea trebuie luate în calcul atunci când se estimează aportul caloric al preparatului.
O analiză publicată în revista Food Research International a evaluat modul în care diferitele tehnici de gătire influențează calitatea alimentelor și oxidarea lipidelor. Cercetarea evidențiază faptul că efectele tratamentului termic diferă în funcție de metodă și de compoziția alimentului. Cercetarea privind metodele de gătire și calitatea alimentelor.
Cuptorul rumenește alimentele și permite prepararea unor porții mai mari
Cuptorul gătește prin transferul căldurii de la aerul fierbinte, pereții încălziți și, în funcție de aparat, ventilator. Este potrivit pentru carne, cartofi, legume, pește și preparate care necesită coacere uniformă.
La fel ca air fryerul, cuptorul poate rumeni suprafața alimentelor fără să fie necesară scufundarea lor în ulei. Diferența este că timpul de preparare poate fi mai lung, iar rezultatul depinde de distribuția căldurii, de cantitatea de alimente și de folosirea sau nu a ventilației.
mancare cuptor / sursa foto: colaj EvZ
Dacă se adaugă mult ulei, unt, smântână sau alte ingrediente bogate în grăsimi, preparatul poate deveni caloric, chiar dacă a fost gătit la cuptor. În schimb, folosirea unei cantități moderate de ulei și a unor ingrediente simple permite obținerea unei mese consistente, cu un aport controlabil de grăsimi.
Cum se schimbă aceeași mâncare în funcție de aparat
Diferențele se observă ușor dacă sunt folosite aceleași ingrediente și porții, de exemplu cartofi proaspeți, fără pesmet sau alte adaosuri.
tabel avantaje dezavantaje mod gatire / sursa foto: arhiva EvZ
Din punct de vedere nutrițional, metoda de preparare nu schimbă doar cantitatea de grăsime. Încălzirea poate modifica structura proteinelor, disponibilitatea unor nutrienți și conținutul de vitamine sensibile la temperatură. Niciun aparat nu păstrează în mod optim toți nutrienții în orice situație.
O analiză comparativă publicată în revista Grasas y Aceites a arătat că prăjirea, coacerea și aburirea pot produce diferențe în valoarea nutritivă a alimentelor, inclusiv prin pierderi de vitamine și absorbția grăsimilor. Studiu comparativ asupra tehnicilor de gătire.
Pentru persoanele care urmăresc reducerea aportului caloric, air fryerul și cuptorul permit obținerea unor preparate rumenite cu mai puțin ulei decât friteuza tradițională. Aburitorul este util atunci când se dorește o preparare fără grăsimi adăugate și o textură fragedă. Alegerea potrivită depinde însă de aliment, de rețetă și de rezultatul dorit, nu doar de aparatul folosit.
Recomandările noastre
