Academia Română. Sursă foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au transmis Parlamentului României o solicitare oficială de modificare a Legii Academiei Române din 2001, astfel încât instituția fondată la București în 1866 să poată funcționa într-un cadru adaptat noilor realități. Inițiativa legislativă vizează inclusiv posibilitatea înființării unei filiale a Academiei Române la Chișinău, demers considerat un pas esențial pentru întărirea cooperării științifice dintre cele două state.
Academia Română cere modificarea legii pentru a deschide o filială la Chișinău
Propunerea este susținută printr-un apel semnat de președinții Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, care subliniază că proiectul nu reprezintă un gest izolat, ci continuarea unui proces de apropiere instituțională între cele două academii. Această direcție a fost reafirmată atât prin Declarația comună din 30 decembrie 2025, cât și prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Documentele invocate pun accent pe ideea că apropierea spirituală, culturală și științifică este fundamentul solid al unei eventuale unități politice viitoare.
În prezent, Academia Română are filiale doar la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Proiectul legislativ aflat în dezbaterea Senatului ar crea cadrul necesar pentru extinderea acestei structuri și la Chișinău. În argumentație este invocată și experiența Academiei Ungare de Științe, care are din 2007 o filială la Cluj-Napoca, singura sa structură din afara granițelor Ungariei, funcțională și stabilă.
„Demersul nostru se înscrie într-un proces firesc şi consecvent de apropiere instituţională între cele două academii-surori, proces reafirmat prin Declaraţia comună din 30 decembrie 2025 şi prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat de Ziua Culturii Naţionale. Aceste documente au subliniat că reîntregirea spirituală, culturală şi ştiinţifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unităţi politice viitoare. În contextul actual, Academia Română are filiale doar în Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului României creează cadrul juridic necesar pentru această iniţiativă. Menţionăm că Academia Ungară de Ştiinţe are o filială la Cluj-Napoca din anul 2007. E singura filială de peste hotare a Ungariei şi funcţionează foarte bine. Considerăm că momentul este unul istoric”, se arată în apelul forurilor academice semnat de preşedinţii Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.
Parlament. Sursa foto: INQUAM Photos/George Călin
Un proiect pentru consolidarea spațiului cultural și științific românesc
Potrivit documentului transmis legislativului, Academia Română a avut încă de la înființare misiunea de a coagula energiile intelectuale ale românilor de pretutindeni. Printre membrii săi fondatori s-au numărat și trei personalități din Basarabia, fapt care ilustrează vocația unificatoare a instituției.
În viziunea semnatarilor, România culturală a precedat România politică, iar în actualul context european al Republicii Moldova devine esențială întărirea unității culturale și științifice prin instrumente instituționale concrete.
Crearea Filialei Academiei Române la Chișinău ar urmări consolidarea comunității oamenilor de știință și cultură din întregul spațiu românesc, revitalizarea și organizarea sistematică a schimburilor inter-academice, precum și inițierea unor programe ample – școli de vară, conferințe și proiecte cu participarea unor personalități științifice de renume internațional.
De asemenea, proiectul ar sprijini tinerii cercetători și creatori și ar contribui la întărirea prezenței spațiului românesc în organisme internaționale relevante, precum Consiliul Științific Internațional, Parteneriatul Inter-Academic pentru Știință, Sănătate și Politici Publice sau Federația Europeană a Academiilor de Științe și Umanistice (ALLEA).
De ce vrea Academia Română o filială la Chișinău
Inițiatorii subliniază că ideea „Unire prin fapte” nu se limitează la un simbol, ci presupune o construcție instituțională solidă, orientată spre cooperare efectivă, armonizare europeană și integrare academică autentică. Din această perspectivă, filiala de la Chișinău ar deveni o verigă esențială în procesul de reîntregire spirituală a Academiei Române și ar consolida legătura dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, prin educație, cultură și cercetare.
„Adoptarea acestei modificări legislative nu este un act administrativ, ci unul de responsabilitate istorică şi un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene. Vă adresăm, de aceea, rugămintea de a susţine şi adopta, în cel mai scurt timp, modificările necesare Legii Academiei Române, pentru a permite crearea Filialei de la Chişinău.
Academia Română rămâne, la 160 de ani de la înfiinţare, cea mai importantă instituţie a ştiinţei, culturii şi creaţiei intelectuale a întregului popor român, a tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceştia. De aceea, este firesc ca oamenii de ştiinţă şi de creaţie din Republica Moldova să fie parte a întregului edificiu de consacrare intelectuală şi de cercetare care este Academia Română”, se arată în scrisoarea adresată parlamentarilor români.
