Cei trei „magnifici” ai culturii românești. Au dominat vreme de un secol cultura românească

Perioada 1840-1957 a stat sub semnul a trei mari intelectuali români. Perioada 1890-1910 a fost poate cea mai prolifică perioadă din cultura și educația românească, întrucât au activat toți trei în domeniile lor.

Titu Maiorescu - geniul care  a combătut formele fără fond

Titu Maiorescu a trăit între 15 februarie 1840 și 18 iunie 1917. Titu Maiorescu a fost profesor de școală pedagogică, de univeristate. A fost protector al lui Mihai Eminescu și al lui Ion Creangă. Ca membru al Juminii ieșene, ca spirit format în Occident, nu a fost de acord cu imitațiile ieftine. Era căsătorit cu sora doctorului Kremnitz, Clara Kremnitz. A fost bun prieten cu soția lui Kremitz, cumnata sa, poeta Mite Kremnitz. A cunoscut-o pe Veronica Micle, al cărei soț, Ștefan Micle condusese comisia de absolvire a Veronicăi. Veronica fusese eleva lui Titu Maiorescu. Teoria Formelor Fără Fond a fost emisă în articolul din 1 decembrie 1968, publicat în „Convorbiri Literare”, intitulat „În contra direcției de astăzi în literatura română”.

Titu Maiorescu. Sursa foto: Wikipedia

Dacă la Ministerul Instrucțiunii a stat 3 zile în mai 1889, cel mai mult a stat la Ministerul Afacerilor Străine (1910-1913), fiind și Președinte al Consiliului de Miniștri în 1912-1913. El este artizanul Păcii de la București din 1913 care ne-a adus Cadrilaterul. A mai deținut anterior și portofolii ca Justiția, Lucrările Publice, Agricultura-Industria-Comerțul și Domeniile.

Spiru Haret: „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara”

Spiru Haret a trăit între 15 februarie 1851 și 17 decembrie 1912. Spiru Haret a fost Ministrul Instrucțiunii Publice de trei ori în intervalul 1897-1910. Singurele întreruperi ale perioadei au fost anul 1900, și perioada 1904-1907. În 1904, a fost o vreme ad-interim la Ministerul de Interne. Haret a preluat școala românească de unde o lăsase Alexandru Ioan Cuza.

Carburanții devin mai scumpi în România decât în Ungaria. Diferențe vizibile la pompă

Cât plătesc românii pentru a afla ora exactă a nașterii. Tarife diferite în maternitățile din țară

Credit foto: Wikipedia

Legea Instrucțiunii Publice s-a promulgat la 5 decembrie 1864. De atunci, reformele au fost timide. Nimeni nu a venit cu o strategie eficientă. Christian Tell la un moment dat, în timpul guvernării conservatoare legiferase învățământul teologic ortodox.  Haret a înțeles că școala trebuie să aibă localul ei bine construit.

Pentru el, școala rurală și școala urbană erau medii diferite. A ales să organizeze anul școlar în perioada de toamnă-primăvară, pentru ca în mediul rural, copiii care munceau la câmp să poată merge la școală. De aceea vacanța mare de vară este atât de mare. Atunci, volumul de muncă era imens în mediul rural. A emis instrucțiuni pentru ca școlile să fie încălzite iarna cum trebuie ca elevii să poată învăța.

Constantin Rădulescu-Motru: „S-au făcut, din „politică“ și din „slujbă“, profesiuni de muncă ușoară, care în scurtă vreme au concurat cu succes pe toate celelalte profesiuni”

Constantin Rădulescu Motru a trăit între 15 februarie 1868 și 6 martie 1957. A fost discipolul lui Titu Maiorescu. Constantin Rădulescu-Motru a lucrat la Biblioteca Fundațiilor Regale în intervalul 1895-1899. A fost încadrat și  la  Facultatea de Filosofie și Litere, Universitaatea din București din 1893. A fost conferențiar în 1897, profesor univeristar din 1904.   Norma sa de bază era la Catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoștinței.

Credit foto:Wikipedia

Principala sa lucrare, „Psihologia poporului român” a apărut în 1937. A fost Președintele Academiei Române în perioada 1938-1941. El a creat definiția psihologiei în România. În plus, a definit senzațiile, ca element primar al psihologiei umane. C.Rădulescu-Motru nota: „Perseverența la lucru se susține la toate popoarele printr-un singur mijloc. Prin selecția candidaților la profesiune. Selecția s-a operat în trecut prin tradiția de familie. Astăzi ea se operează prin voință, în mod rațional. Unde profesiunile se ocupă fără selecție, avem neperseverență la lucru”.

Așadar, 117 ani au fost sub semnul a trei mari personalități ale culturii românești.