Din cuprinsul articolului
Într-o zi de 18 ianuarie, în spațiul românesc aveau loc câteva evenimente notabile. Unele evenimente au avut legătură cu spațiul românesc și istoria modernă a României.
Preliminarii revoluționare, concertul lui Franz Liszt și doctoratul lui Spiru Haret
În ziua de 18 ianuarie 1821, Comitetul de Oblăduire din București, Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, locotenența domnească de după decesul ultimului domn fanariot din București, i-a dat acceptul slugerului Tudor Vladimirescu să ridice la luptă Adunarea Poporului, al cărei nucleu era corpul pandurilor olteni, călit în focul războiului ruso-turc din 1806-1812.
Tudor Vladimirescu de Theodor Aman / Sursa foto: Art Safari
Suntem pe 18 ianuarie 1847, la Iași. În casa marelui boier, vistiernicul Alecu Balș din Iași, pianistul de anvergură europeană Franz Liszt a susținut un concert. Pleiada viitorilor pașoptiști și intelectuali precum Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri sau Costache Negri a salutat și a onorat cu prezența acest concert de gală.
La 18 ianuarie 1879, la Sorbona, Spiru Haret își susținea teza de doctorat cu un subiect dedicat mecanicii cerești. Spiru Haret va fi peste circa două decenii, socotit „părintele” învățământului românesc modern.
Dramaturgie și educație: două piese de referință și un liceu de elită!
Actul de naștere al dramaturgiei lui Vasile Alecsandri este momentul 18 ianuarie 1844. La Teatrul din Iași, s-a jucat „Iorgu de la Sadagura”.
Vasile Alecsandri / sursa foto: wikipedia
La 18 ianuarie 1860, începea să funcționeze actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr” din Capitală. Înființat la 14 ianuarie 1860, a funcționat mai întâi in zona Calea Văcărești-Căuzași până în 1861, apoi acolo unde astăzi este Liceul Gheorghe Șincai iar după 1890, în actualul sediu din Bulevardul Elisabeta, nr.48. Piatra de temelie a noului sediu s-a pus la 20 mai 1890.
La 18 ianuarie 1879, la Teatrul din București, se juca în premieră „O noapte furtunoasă” care marca debutul dramaturgic al marelui Ion Luca Caragiale. Distribuția a fost una de zile mari: Grigore Manolescu, Aristița Romanescu. Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicuța Popescu.
Dramaturgie contemporană: „Iona” de Marin Sorescu
Piesa „Iona” de Marin Sorescu a fost publicată în 1968. Marele dramaturg oltean a suprins ideea evoluției, trecând din criză în criză, oferind o definiție atipică a vieții, pe care personajul piesei o află, tăind succesiv burțile unor pești uriași (taie burta peștelui care l-a înghițit, după care constată că peștele respectiv fusese înghițit, la rândul său de alți pești n.a.) și sfârșind prin a se sinucide, înjunghiindu-se el însuși,
Numele și pilda sunt împrumutate din Vechiul Testament, când Iona, dorind să evite să proorocească prăbușirea cetății assiriene Ninive a fugit, iar Dumnezeu l-a pedepsit făcând ca un pește uriaș să îl înghită, ca după trei zile să-l elibereze.
