Președintele CCR, Valer Dorneanu, a adus precizări după ce a cenzurat-o pe Simina Tănăsescu în cazul privind numirea lui Florin Iordache ca președinte al Consiliului Legislativ. Judecătoarea afirmase că instanţa s-a manifestat „discreţionar” şi „fluctuant” în acea situaţie.
Decizia nr.847/2020 în cazul Iordache a fost eliminată de pe site-ul CCR pentru că aceasta conținea și opinia concurentă a judecătoarei CCR Simina Tănăsescu, în care se aduceau critici dure. După ce informația privind eliminarea deciziei a devenit publică, Valer Dorneanu a adăugat documentului un set de „precizări” și l-a publicat din nou pe site.
În acest set de precizări, Dorneanu susține că Simina Tănăsescu ar fi avut o altă poziție în timpul dezbaterilor din CCR, diferită de cea din opinia concurentă. „Nuanțarea votului exprimat în ședința de deliberări a Curții Constituționale prin argumentele cuprinse într-o opinie concurentăa este inadmisibilă, întrucât prin intermediul unei asemenea opinii judecaăorului constitutional nu îi este permis nici să se răzgândească în privinta soluției votate și nici să prezinte argumente total străine în raport cu cele susținute în ședința de deliberări, când a fost pronuntata decizia”, susține acesta, potrivit epochtimes-romania și Aktual24.
Iată precizările lui Valer Dorneanu:
„În conformitate cu minuta Deciziei nr.847/2020, soluţia de respingere ca neîntemeiată a sesizării de neconstituţionalitate a fost pronunţată cu unanimitate de voturi şi cu opinia concurentă a doamnei judecător Tănăsescu. În cadrul şedinţei de deliberări, doamna judecător s-a pronunţat pentru respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă motivat de faptul că hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate potrivit art.146 lit.l) din Constituţie coroborat cu art.27 din Legea nr.47/1992.
Opinia „concurentă” redactată nu concordă cu susţinerile prezentate în cadrul şedinţei de deliberări de doamna judecător exclusiv pe soluţia de inadmisibilitate şi, mai mult, cuprinde – în mod paradoxal – argumente în favoarea soluţiei contrare adoptate cu unanimitate de voturi, ceea ce transformă opinia autointitulată ‘concurentă’ într-o veritabilă opinie separată. În mod cert, autoarea opiniei concurente nu a votat în sensul admiterii sesizării de neconstituţionalitate motivat de neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr.73/1993 pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului Legislativ.
Potrivit art.59 alin.(3) din Legea nr.47/1992, „Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.
„Astfel, de principiu, judecătorul constituţional în cuprinsul opiniei concurente prezintă şi dezvoltă argumentele sale invocate în cursul şedinţei de deliberări în sensul soluţiei votate, fără a-şi deforma/distorsiona votul exprimat şi argumentele care au stat la baza acestuia. Nuanţarea votului exprimat în şedinţa de deliberări a Curţii Constituţionale prin argumentele cuprinse într-o opinie concurentă este inadmisibilă, întrucât prin intermediul unei asemenea opinii judecătorului constituţional nu îi este permis nici să se răzgândească în privinţa soluţiei votate şi nici să prezinte argumente total străine în raport cu cele susţinute în şedinţa de deliberări, când a fost pronunţată decizia. Or, opinia ‘concurentă’ redactată neglijează tocmai aceste aspecte, consemnând soluţii şi argumente diferite faţă de cele prezentate la şedinţa de deliberări de doamna judecător, ceea ce este contrar art.59 alin.(3) din Legea nr.47/1992 şi art.426 alin.(2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992”.
Recomandările noastre
