Lia Savonea. Sursa foto: Captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convocat vineri judecătorii instanței supreme, reuniți în Secții Unite, pentru a analiza posibilitatea sesizării Curții Constituționale privind un proiect de modificare a Codului de procedură penală. Proiectul, votat recent în Parlament, introduce, printre altele, drepturi suplimentare pentru victimele infracțiunilor.
Lia Savonea se pregătește să atace la CCR noile drepturi ale victimelor
ÎCCJ a transmis, printr-un comunicat oficial, că ședința are ca scop verificarea constituționalității legii înainte de promulgare. Legea, inițiată de 43 de parlamentari din toate partidele, a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai.
Una dintre modificări vizează dreptul persoanei vătămate de a fi informată atunci când agresorul este pus în libertate, evadează sau este internat ori externat dintr-o unitate medicală. Scopul este ca victimele să poată lua măsuri de precauție și să-și protejeze siguranța.
Noul articol, inserat după articolul 81, obligă organele judiciare să comunice victimei și membrilor familiei orice schimbare a stării agresorului. Informarea trebuie făcută cu cel puțin cinci zile înainte de eliberare sau imediat în caz de evenimente neașteptate, precum evadarea.
„Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Lia Savonea, în conformitate cu dispoziţiile art.10 pct.2 lit.a) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ÎCCJ, a convocat la data de 22 mai 2026, orele 11:00, judecătorii instanţei supreme pentru constituirea în Secţii Unite în vederea exercitării atribuţiei prevăzute de dispoziţiile art.27 lit.b) din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare. Şedinţa are ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr.228/2026)”, transmite Înalta Curte.
Extinderea drepturilor victimelor
Proiectul introduce mai multe drepturi pentru persoanele vătămate. Acestea pot consulta dosarul, primi copie a rechizitoriului și solicita traduceri în cazul în care nu înțeleg limba română. De asemenea, victimele pot fi informate rapid despre orice măsuri de protecție luate față de agresor, inclusiv internarea medicală.
Articolul 111 al Codului de procedură penală primește și el modificări semnificative. Persoanele vătămate pot propune probe, adresa întrebări inculpatului sau martorilor și pot formula plângeri prealabile sau alte cereri relevante pentru soluționarea cauzei.
Totodată, legea prevede dreptul victimelor de a fi informate despre desfășurarea procedurilor și obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, dacă este necesar. Aceasta vine în sprijinul consolidării participării active a victimelor la proces.
Modificările vizează și accelerarea fazei de cameră preliminară, care nu trebuie să depășească 60 de zile. Judecătorul are responsabilitatea de a lua toate măsurile necesare pentru respectarea termenelor și citarea părților, iar dacă apar situații neprevăzute, pot fi acordate termene suplimentare fără notificări suplimentare.
Lia Savonea. ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ
Alte schimbări și protecția martorilor
Proiectul mai include măsuri de protecție a martorilor vulnerabili, cu obligația de înregistrare audio-video a audierilor. Procurorii trebuie să facă copii ale datelor informatice ridicate în urma perchezițiilor. Victimele pot solicita păstrarea confidențialității datelor personale și a domiciliului.
Expunerea de motive depusă în Parlament subliniază că modificările au ca scop eficientizarea procesului penal și reducerea duratei acestuia. Parlamentarii arată că întârzierile prelungite afectează profund victimele infracțiunilor grave, în special traficul de persoane și traficul de minori.
Celeritatea procedurilor este considerată esențială pentru protejarea vieții, integrității fizice și libertății victimelor, precum și pentru reintegrarea lor socială și restabilirea sănătății psihice. Prin urmare, legea nu urmărește doar eficiența administrativă, ci și protecția directă a celor vătămați.
Exemplul traficului de persoane ilustrează efectele întârzierilor: în primă instanță, soluționarea poate dura peste trei ani, iar întreaga procedură, inclusiv camera preliminară, poate întârzia considerabil. Victimele ajung să aștepte ani de zile finalizarea anchetei și judecății, ceea ce descurajează participarea lor activă.
Necesitatea mecanismelor procedurale eficiente
Inițiatorii proiectului susțin că noile prevederi instituie mecanisme procedurale mai flexibile, evitând reluarea repetitivă a etapelor procesuale. Se urmărește consolidarea rolului organelor judiciare și utilizarea tehnologiilor moderne pentru citarea părților și administrarea probelor.
Curțile și instanțele au demonstrat că, în lipsa unor termene clare, timpul real al procedurii preliminare depășește cu mult durata legală de 60 de zile. Aceasta afectează eficiența luptei împotriva criminalității organizate și crește riscul ca probele să devină greu de administrat.
În plus, martorii dispar, memoria faptelor se estompează, iar inculpații pot influența victimele sau pot evita răspunderea. Experiența instanțelor arată că victimele traficului sunt adesea copii, tineri fără sprijin familial sau femei abuzate, aflate în situații de vulnerabilitate extremă.
Rechemarea repetată a victimelor la audieri și confruntarea constantă cu inculpații, pe durata unui proces lung, echivalează cu o revictimizare instituțională. Modificările legislative urmăresc tocmai prevenirea acestei situații și accelerarea judecății, păstrând totodată garanțiile fundamentale ale procesului penal.
