A fost Revoluție sau lovitură de stat în decembrie 1989? Dan Andronic, Gheorghe Ciubotaru si Ristea Proboi, analiză legată de jocurile de putere

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Natura evenimentelor din decembrie 1989 și modul în care au fost stabilite responsabilitățile pentru victimele Revoluției au fost temele unei discuții între Ristea Priboi, fost colonel SIE, și Gheorghe Ciobotaru, magistrat militar care a judecat procesul membrilor CPEx. Cei doi au fost invitații lui Dan Andronic într-un podcast difuzat pe platforma HAI România.

Dialogul a abordat acuzațiile formulate împotriva conducerii comuniste, procesul soților Ceaușescu și felul în care instanțele au judecat dosarele deschise după căderea regimului.

Ristea Priboi susține că evenimentele din 1989 au fost o lovitură de stat

Ristea Priboi a afirmat că schimbarea regimului comunist nu poate fi înțeleasă exclusiv ca o revoluție spontană. În opinia sa, evenimentele au inclus o acțiune organizată de preluare a puterii, distinctă de revolta populației împotriva regimului Ceaușescu.

„El reconfirmă faptul că nu a fost vorba de o revoluție, ci de o lovitură de stat organizată și condusă din afara, că nu au existat teroriști. Iar aceștia au fost inventați pentru a putea justifica confiscarea mișcării de către profitorii ei”, a declarat Priboi, referindu-se la concluziile pe care le atribuie unui rechizitoriu din dosarul Revoluției.

CIA: Politicienii români sunt confuzi. Petru Groza, între modelul chinez și cel iugoslav

Toma Cuzin, actorul din „Las Fierbinți”, a fost reținut de poliție după un accident rutier. Ar fi ieșit pozitiv la Drugtest

Afirmațiile reprezintă interpretarea susținută de fostul colonel DIE în timpul discuției și se înscriu într-o controversă istorică și juridică ce continuă să genereze dezbateri.

Dan Andronic a făcut distincția între revolta populară, alimentată de nemulțumirile oamenilor, și modul în care puterea politică a fost preluată după prăbușirea regimului comunist.

Gheorghe Ciobotaru a explicat ce presupune juridic infracțiunea de genocid

Discuția s-a concentrat și asupra acuzației de genocid formulate împotriva lui Nicolae și Elena Ceaușescu, precum și a unor membri ai CPEx. Gheorghe Ciobotaru a explicat că, în opinia sa, această încadrare juridică nu era susținută de probele prezentate în dosarele respective.

Magistratul a prezentat diferențele dintre formulările legislative și a contestat interpretarea potrivit căreia reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 ar fi întrunit elementele infracțiunii de genocid.

„Și ajungem la genocidul românesc din decembrie 1989”, a spus Ciobotaru, înainte de a-și expune argumentele despre definiția infracțiunii și modul în care aceasta fusese aplicată.

El a susținut că acuzațiile trebuiau analizate prin raportare la condițiile legale și la probe, nu doar prin prisma gravității evenimentelor și a presiunii publice pentru condamnarea responsabililor.

Dan Andronic, Gheorghe Ciubotaru si Ristea Priboi. Sursa foto: Captură video

Magistratul a făcut distincția între revoltă și revoluție

Gheorghe Ciobotaru a afirmat că, în opinia sa, o revoluție presupune existența unui program și a unor obiective care depășesc simpla schimbare a conducerii politice.

„O revoluție presupune un program, în primul rând”, a declarat fostul magistrat militar.

El a susținut că revolta populației trebuie analizată separat de preluarea puterii și de evenimentele care au urmat căderii lui Nicolae Ceaușescu.

În schimb, Dan Andronic a subliniat că oamenii au ieșit în stradă pe fondul nemulțumirilor acumulate în timpul regimului comunist, invocând lipsurile, teama și absența perspectivelor.

„Toți cei care au murit la Timișoara în primele zile nu au ieșit. Mânați de forțe străine au ieșit, mânați de foame, de frică, de mizerie și de lipsa unei perspective în viitor”, a spus jurnalistul.

Dosarul Revoluției continuă să ridice întrebări despre responsabilități

În ultima parte a podcastului, participanții au discutat despre dificultatea stabilirii responsabilităților penale pentru evenimentele din decembrie 1989. Gheorghe Ciobotaru a susținut că lipsa unei soluții pe fond în dosarul Revoluției împiedică lămurirea unor aspecte esențiale ale perioadei.

Dezbaterea a evidențiat două planuri distincte: responsabilitatea politică pentru situația României înainte de 1989 și răspunderea penală individuală pentru fapte concrete, care trebuie dovedite în instanță.