15 ani de cartel politic: Dan - Bolojan iau reforma statului de unde au lasat-o Băsescu-Boc în 2010

15 ani de cartel politic: Dan - Bolojan iau reforma statului de unde au lasat-o Băsescu-Boc în 2010

Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu trebuie să repete greșeala lui Băsescu: să folosească discursul reformist pentru a masca o continuitate sistemică. Dacă reforma statului nu este vizibilă, nu va mai conta nici creșterea TVA, nici reușita înjghebării unei coaliții largi. Cei care îi susțin pe Dan și Bolojan nu vor doar să plătească, ci să vadă că statul devine mai puțin risipitor, mai puțin politizat, mai funcțional. Dacă nu li se oferă această direcție, “votanții reformiști” se vor retrage, iar spațiul rămas liber va fi ocupat previzibil, de radicali.

Băsescu: reformă în discurs, dar nu și în sistem

Traian Băsescu a folosit bine retorica anti-sistem, dar fără curățenie internă și în plus, a putut să se ascundă în spatele crizei economice globale. A denunțat „statul gras”, dar nu a schimbat real: a păstrat loialii politic, rețele de influență în stat. Tăierile de salarii au fost percepute ca o sancțiune dată statului birocratic, dar ulterior, creșterea TVA – impusă de CCR care a blocat reducerea pensiilor și cerințele FMI – a lovit exact în votanții săi. Inițial susținut de o clasă de mijloc activă, urbană și educată, Băsescu a pierdut această susținere și din cauza erodării și asocierii PDL cu scandaluri de corupție și rezultate amestecate: Pactul pentru Educație au fost bineprimit; eficientizarea unor companii de stat, CFR Marfă, Oltchim au fost controversate; în timp ce reformele din Sănătate au dus la o criză politică majoră.

În 2025, riscul este dezangajarea votanților reformiști

În 2009-2010 măsurile dure economice au fost impuse în context de criză financiară globală și constrângeri FMI; în 2025, România nu este în recesiune, ci într-o criză de colectare și cheltuieli publice.Acum electoratul este mult mai exigent și informat: este o presiune internă crescută din partea publicului, chiar a celor care au votat cu Nicușor Dan, care nu mai sunt dispuși să acorde „cec în alb”; au așteptări mai înalte de la viitoarea guvernare și riscul este să simtă că sunt trași pe sfoară, nu de „dușmanii de sistem”, ci de propriullider.

Reacțiile publice ale votanților lui Nicusor Dan nu sunt isterice sau furioase, ci sunt raționale, articulate și încărcate de dezamăgire lucidă. În 2025, nu va fi un val de protest exploziv, ca în 2010, ci o corodare lentă a încrederii, în nucleul dur al votanților reformiști – antreprenori, intelectuali, clasa de mijloc – chiar cei care l-au susținut pe Nicușor Dan.

Iar asta se poate vedea în mesajele pe care acești votanți le-au dat în ultimele zile: „ținta trebuie să fie securimea bugetară, nu clasa de mijloc”. O antreprenoare care-și plătește corect datoriile către stat, se autoironizează: „sunt cel mai prost om din România”. Nu mai este despre ideologie sau simpatii, ci despre posibila ruptura morală care poate apărea între alegători și om politic.

În 2025, riscul major nu este revolta de stradă, ci absența din spațiul civic și politic a celor care susțin cu adevărat reforma. Un absenteism nou, periculos: refuzul de a mai spera. Dacă Nicușor Dan și Bolojan nu reușesc să livreze reforme reale și simțite, nucleul lor electoral se poate retrage tăcut sau se poate îndrepta către opțiuni antisistem mai radicale, ca AUR.

Ce poate să facă Nicușor Dan

În primul rând, să nu-și trădeze electoratul prin compromisuri opace. Creșterea TVA este deja o linie roșie. Dacă ea nu vine la pachet cu tăieri de privilegii, va fi perceput ca trădare morală.Oamenii care l-au votat pe Nicușor nu vor doar „bani la buget”, ci justețe fiscală și eficiență în cheltuire.

Nicușor Dan poate să nu sacrifice coerența în favoarea jocurilor politice. Alianța necesară cu partidele, care toate au dezamăgit,trebuie însoțite de transparență. Nu este o luptă pentru cucerirea politică a sistemului de către noua Putere, ci pentru schimbare.

Președintele Dan poate să construiască un nucleu de reformă instituțională. Nu e suficient să aibă oameni lângă el – trebuie să încurajeze mecanisme: criterii de numire, audituri publice, indicatori de eficiență administrativă. Trebuie să construiască o rețea de funcționari loiali reformei, nu politicului.

Și nu în ultimul rând, Nicușor Dan trebuie să comunice sincer și constant Dacă se schimbă ceva în programul său (ex: TVA temporar crescut), trebuie explicat înainte, nu după. Cei care l-au votat nu cer decât să fie respectați, iar președintele să-și asume, nu să folosească eschivele tipice.