Termostat la calorifer. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Pereții din apropierea caloriferelor se pot murdări mai repede decât alte zone ale locuinței, iar fenomenul nu este doar o impresie. Cercetările privind depunerea particulelor din aer arată că sursele de căldură amplasate lângă pereți influențează circulația aerului și pot favoriza depunerea particulelor pe suprafețele din jur.
Fenomenul este cunoscut în literatura de specialitate și sub denumirea de „black magic dust” sau „black dwellings”, atunci când depunerile duc la apariția unor zone vizibil mai închise la culoare. Astfel de modificări au fost observate în special în perioada în care locuințele sunt încălzite, iar o parte importantă a petelor a fost identificată pe pereții aflați deasupra caloriferelor.
Caloriferul schimbă circulația aerului din jurul peretelui
Când caloriferul se încălzește, aerul din imediata apropiere este încălzit și începe să se deplaseze. Se formează astfel curenți de convecție care urcă de-a lungul peretelui.
Această mișcare a aerului poate transporta particulele aflate în suspensie către suprafața peretelui. Studiile experimentale au arătat că, deasupra unei surse de căldură amplasate lângă perete, rata de depunere a particulelor este mai mare decât în aerul din zona învecinată.
Cu alte cuvinte, caloriferul nu „atrage” praful în sens propriu. El modifică însă condițiile de circulație a aerului, iar acest lucru poate schimba și locul în care particulele se depun.
Ce ajunge, de fapt, pe perete
Sursa foto: pixabay.com
Aerul dintr-o locuință conține permanent particule. Acestea pot proveni din praful obișnuit, din activitățile desfășurate în casă sau din alte surse de particule din interior.
Când aerul se deplasează în apropierea unei surse de căldură, particulele sunt transportate odată cu acesta. O parte dintre ele se poate depune pe perete, iar acumularea repetată poate face zona să pară mai murdară.
Cercetările au identificat mai multe mecanisme care pot contribui la depunere, printre care convecția, sedimentarea și termoforeza, adică deplasarea particulelor influențată de diferențele de temperatură.
De ce zona de deasupra caloriferului este mai afectată
Poziția caloriferului contează. În cazul unei surse de căldură amplasate lângă perete, aerul încălzit se ridică, iar fluxul de aer poate transporta particulele către zona de deasupra acesteia.
Un studiu experimental publicat în Building and Environment a analizat tocmai depunerea particulelor deasupra unei surse de căldură amplasate lângă perete. Cercetătorii au constatat că particulele din zona de deasupra sursei de căldură au prezentat o rată de depunere mai mare decât cele din aerul din apropiere.
Studiul a mai arătat că temperatura suprafeței sursei de căldură influențează procesul, iar distanța dintre sursa de căldură și perete are, de asemenea, un rol.
Temperatura nu este singurul factor
Faptul că un perete este mai cald nu înseamnă automat că se va murdări. Fenomenul este mai complex și depinde de modul în care circulă aerul, de diferențele de temperatură și de cantitatea și natura particulelor aflate în suspensie.
Cercetările asupra fenomenului „black magic dust” au arătat că depunerile pot fi asociate cu fluxurile convective de aer, dar și cu alte mecanisme fizice, inclusiv termoforeza și difuzioforeza.
În unele locuințe, fenomenul poate fi mai vizibil dacă există surse suplimentare de particule sau dacă aerul este schimbat mai puțin frecvent.
Caloriferul mai fierbinte poate intensifica depunerea
Experimentele au analizat și influența temperaturii sursei de căldură. Rezultatele arată că, în condițiile testate, creșterea temperaturii suprafeței sursei de căldură a fost asociată cu o creștere a ratei de pierdere a particulelor din aer, indicator folosit pentru a evalua depunerea acestora.
Un studiu publicat în 2024, în Science of the Total Environment, a analizat depunerea particulelor pe pereții aflați în spatele unor surse de căldură. Cercetătorii au constatat că depunerea crește atunci când temperatura sursei de căldură este mai mare și când sursa este mai apropiată de perete, în configurațiile experimentale analizate.
De ce apar uneori pete întunecate
În anumite situații, depunerea particulelor poate deveni vizibilă sub forma unor zone întunecate pe pereți. Fenomenul este cunoscut în literatura de specialitate drept „black magic dust”.
Un studiu realizat pe baza investigațiilor din locuințe a arătat că astfel de decolorări au fost întâlnite în principal în perioada de încălzire. Într-o mare parte dintre cazuri, zonele afectate se aflau deasupra caloriferelor, dar depunerile puteau apărea și în alte locuri, precum perdele, plăci ceramice, pervazuri sau suprafețe din apropierea unor punți termice.
Fenomenul nu are însă o singură cauză. Cercetătorii au identificat mai multe mecanisme și factori care pot contribui la apariția lui, ceea ce înseamnă că o pată neagră deasupra caloriferului nu poate fi atribuită automat unei singure surse.
Ce înseamnă asta pentru curățenia din apartament
Dacă zona de deasupra caloriferului se murdărește mai repede, explicația poate fi legată de circulația aerului și de depunerea particulelor, nu neapărat de faptul că peretele respectiv ar fi mai murdar decât restul locuinței.
Curățarea regulată a zonei poate limita acumularea vizibilă a prafului. Este utilă și îndepărtarea prafului de pe calorifer, deoarece particulele depuse pe suprafața acestuia pot fi din nou antrenate în circulația aerului atunci când instalația funcționează.
Totuși, dacă pe perete apar pete persistente, foarte închise la culoare sau care revin rapid după curățare, cauza poate fi mai complexă și nu trebuie presupus automat că este vorba doar despre praf.
Legătura dintre încălzire și depunerile neobișnuite de pe suprafețele interioare este studiată de mai multe decenii. Fenomenul „black magic dust” a fost investigat în special începând din anii 1990, iar cercetările ulterioare au arătat rolul circulației aerului, al temperaturii și al particulelor din interior.
Recomandările noastre
