Nicușor Dan, în fața amenințării cu suspendarea. România a mai trecut prin acest scenariu cu alți președinți

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Nicușor Dan se află față în față cu amenințarea suspendării, după ce George Simion a anunțată că a început demersurile. Vom vedea. România nu a avut până acum un președinte demis prin referendum în urma unei suspendări parlamentare, deși trei președinți s-au confruntat cu asta.

Demersul de suspendare a fost anunțat și susținut public de AUR. George Simion a cerut marți, 6 octombrie, parlamentarilor PSD să semneze pentru suspendarea șefului statului, susținând că este nevoie de un număr suficient de parlamentari pentru ca procedura să poată fi declanșată.

Nicușor Dan, în fața amenințării cu suspendarea

AUR afirmă că 119 parlamentari s-au pronunțat deja pentru suspendarea lui Nicușor Dan, în timp ce pragul pentru inițierea procedurii este de 155 de semnături.

Dan Dungaciu a făcut o declarație prin care îi cere președintelui să spună cine l-a propus pe Luca Niculescu fiindcă nominalizarea nu pare să fi venit de la niciun partid.

Pensionarii care ar putea primi bani înapoi de la stat. Cum ar urma să fie restituite sumele

Cea mai mare greșeală când faci omleta

„Suspendarea președintelui este un demers absolut democratic, absolut constituțional, care trebuie să continue ca urmare a comportamentului președintelui Nicușor Dan”, a declarat prim-vicepreședintele AUR.

Este pentru prima dată când Nicușor Dan se confruntă cu o asemenea procedură în timpul mandatului său, însă România are deja experiența unor confruntări prezidențiale de acest tip.

Ion Iliescu, primul președinte vizat

În 1994, opoziția (PNȚ-CD și PNL) a încercat suspendarea lui Ion Iliescu. 167 de parlamentari au inițiat demersul, acuzând încălcări grave ale Constituției. Parlamentul nu a aprobat însă suspendarea, iar Iliescu și-a continuat mandatul.

În 1996, Ion Iliescu a candidat din nou la președinție, dar câștigător a fost Emil Constantinescu din partea alianței CDR. Este singurul președinte al României care nu s-a confruntat cu suspendarea.

Traian Băsescu a fost suspendat de două ori

Traian Băsescu este singurul președinte român suspendat efectiv din funcție, și acest lucru s-a întâmplat de două ori.

În aprilie 2007, Parlamentul a votat suspendarea cu 322 de voturi pentru și 108 împotrivă. Locul său a fost luat de preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu.

În termen de o lună a avut loc un referendum. Atunci, electoratul vota asupra demiterii Preşedintului suspendat. Pentru demitere era nevoie de votul favorabil a majorităţii alegătorilor înscrişi pe liste, adică circa nouă din cei 18 milioane de alegători.

A urmat referendumul, dar alegătorii au respins îndepărtarea lui Traian Băsescu din funcție.

Președintele Traian Băsescu a trecut prin două suspendări

În 2012, Parlamentul l-a suspendat din nou. Referendumul a produs un rezultat spectaculos: peste șapte milioane de alegători au votat pentru demitere. Scrutinul nu a fost însă validat din cauza prezenței la urne, iar Băsescu a revenit la Cotroceni.

Cele două referendumuri de demitere a lui Traian Băsescu au fost organizate în baza legii care prevedea o prezență la urne de cel puțin 50% din numărul persoanelor cu drept de vot.

Legea referendumului a fost modificată apoi, iar noile prevederi au intrat în vigoare de la finalul anului 2014. Astfel, referendumul este validat dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, față de 50% plus 1, cât era prevăzut înainte.

Klaus Iohannis a plecat înainte de suspendare

În cazul președintelui Klaus Iohannis, acuzațiile pentru suspendare nu au fost prea clare fiindcă niciun politician nu a spus ce articol din Constituție a încălcat. Sau ce faptă penală a comis, ca să fie suspendat așa cum cere procedura din art 95 din Constituție.

Procedura anunțată în februarie 2025 nu a mai ajuns la suspendarea efectivă. Președintele Iohannis și-a anunțat demisia, astfel că mandatul său s-a încheiat înainte ca Parlamentul să voteze suspendarea.

Cum se poate ajunge la suspendare conform legii în vigoare

Procedura este prevăzută de articolul 95 din Constituție:

• (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
• (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
• (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Tot Constituția prevede, la articolul 98, și cine preia interimatul în cazul în care președintele țării este suspendat:

• Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Ce ar însemna pentru Nicușor Dan acțiunea AUR

Concluzie. Constituția nu spune că simpla existență a unei majorități politice ostile președintelui Dan este suficientă pentru suspendare. Articolul 95, așa cum am arătat, se referă la fapte grave prin care președintele ar încălca prevederile Constituției.

Dacă Parlamentul ar aproba suspendarea, aceasta nu ar însemna automat și pierderea definitivă a funcției. Ar urma referendumul pentru demitere, în termenul constituțional.

Cum nu avem Guvern legitim, cel în funcție nu va putea organiza referendumul.

Până acum, niciun președinte al României nu a fost demis printr-un astfel de referendum.

Pentru Nicușor Dan, miza este însă deja politică: AUR a transformat suspendarea într-un obiectiv declarat și încearcă să obțină semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii.

Rămâne de văzut dacă demersul va ajunge la votul Parlamentului sau va rămâne, asemenea altor tentative din trecut, la nivelul unei confruntări politice.