Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa, miercuri, o decizie în cazul sesizării PNL privind Legea pentru aprobarea OUG 37/2020 referitoare la acordarea unor facilităţi pentru împrumuturile date de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

În aprilie, liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, anunţa că liberalii atacă la Curtea Constituţională proiectul de lege de aprobare a OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi celor care au credite, după ce actul normativ a fost modificat în Parlament.

„Am spus încă de la început, de când am intrat în această situaţie, că vom ataca la Curtea Constituţională absolut orice demers populist care nu are o susţinere şi o fundamentare serioasă în realitate. (…) Sigur că ordonanţa, aşa cum ne-am aşteptat, a fost modificată în Parlament şi, din acest motiv, pe ideea că lucrurile au fost deja clar stabilite de către Guvern şi nu mai era nevoie de această modificare, o să atacăm la Curtea Constituţională legea adoptată”, afirma Roman.


BNR lansează bomba. Este vorba despre credite. Nimic nu va mai fi la fel


Camera Deputaţilor a adoptat, în aprilie, cu mai multe amendamente, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 37/2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea, la cerere, a obligaţiilor de plată aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pentru o perioadă care să nu depăşească data de 31 decembrie 2020, pentru unii beneficiari ai creditelor acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, pe fondul posibilelor dificultăţi pe care aceştia le-ar putea întâmpina în rambursare ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderi mici şi mijlocii, IFN-uri).

„Dobânda datorată de debitori, precum şi comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare. (…) Pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturităţii creditelor depăşeşte limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu depăşirea limitei de vârstă”, prevede, printre altele, proiectul adoptat.

CCR – aşteptată să se pronunţe pe sesizarea în cazul legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea pronunţa, miercuri, o soluţie pe sesizarea asupra legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

Sesizarea a fost formulată şi transmisă Curţii Constituţionale de către grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Pe 6 mai, plenul Camerei Deputaţilor a dat vot favorabil proiectului de lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.

Deputaţii au adoptat un amendament respins iniţial de comisiile de specialitate, potrivit căruia, „prin excepţie de la prevederile art.5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 de lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăşi dublul sumei împrumutate”. Articolul 5 prevede că „dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR”.

Potrivit unui alt amendament, creditor financiar este o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României, o sucursală din România a unei instituţii de credit străine, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

Un articol modificat de deputaţi prevede că „dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă; în cazul în care creditorul financiar este o instituţie financiară nebancară, dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi dublul dobânzii de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă”.

Un alt amendament prevede că dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR.

Deputatul USR Cosette Chichirău a calificat proiectul de lege ca fiind ”populist” şi ”neconstituţional”. „În martie 2019, CCR a declarat, cu unanimitate de voturi, ‘pachetul de legi Zamfir’ neconstituţional. Acest proiect reia una dintre ideile din acest pachet – şi anume plafonarea dobânzilor. (…) Prin acest proiect, unii parlamentari îşi rezolvă problemele de familie sau cele de interes personal, de natură penală”, a argumentat aceasta, cerând atunci respingerea proiectului.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a subliniat că proiectul are ca obiectiv plafonarea dobânzilor în România, în condiţiile în care, pe alocuri, media dobânzii este de 4 ori mai mare faţă de media Uniunii Europene. ”Cred că e momentul ca românii să nu mai plătească cele mai mari dobânzi din Europa”, a susţinut, la acea dată, Simonis.

CCR discută sesizarea lui Iohannis referitoare la legea privind declararea Zilei Tratatului de la Trianon

Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

La începutul lunii iunie, şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi, după ce aceasta i-a fost transmisă la promulgare pe 19 mai.

Preşedintele susţine că actul normativ contravine atât prevederilor constituţionale referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi legate de calitatea legii.

„Apreciem că stabilirea acestui conţinut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunţiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar”, explică Iohannis în sesizare.

Potrivit acestuia, „dispoziţiile conţinute şi, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorinţa de a prestabili, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”.

„Or, legat de esenţa unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuşi caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”, precizează şeful statului.

Conform sesizării, „scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.

„Ţinând cont de toate aceste aspecte, considerăm că instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declaraţie (…) nu poate fi impusă şi/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declaraţii cu caracter politic”, spune Klaus Iohannis.

Şeful statului afirmă şi că, prin respectiva lege, Parlamentul a intrat „în aria de competenţă a autorităţii executive, singura cu atribuţii în domeniu, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenţei autorităţii administraţiei publice centrale”.

În opinia sa, „legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară şi cu privire la destinatarii săi şi la conduita acestora, aceştia neputând fi precizaţi sau identificaţi prin intermediul dispoziţiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon”.

Iohannis adaugă că, din analiza motivelor care au stat la baza elaborării propunerii legislative, precum şi a reglementărilor instituite prin art. 2 al legii, reiese că scopul acesteia este „de a scoate în evidenţă importanţa respectivului Tratat prin organizarea unor manifestări cultural-educative şi ştiinţifice”. „Considerăm că, în acest mod, scopul reglementării, imprecis determinat, riscă să rămână neatins întrucât organizarea respectivelor manifestări poate fi de natură să dea naştere unor evenimente contrare celor urmărite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem că norma este precar construită, realizată într-o manieră neclară şi imprevizibilă”, afirmă şeful statului.

El arată, totodată, că, din perspectiva finanţării, autorităţile locale pot alege dacă susţin sau nu manifestările dedicate Zilei
Tratatului de la Trianon.

„Apreciem că, prin aceste dispoziţii, legea conţine prevederi cu caracter de recomandare, fiind, prin acest mod, lipsită de efecte în aplicare”, punctează şeful statului, care menţionează că, stabilind o posibilitate şi nu o obligaţie în sarcina autorităţilor/instituţiilor publice referitoare la finanţarea manifestărilor prevăzute prin legea criticată, „legiuitorul instituie o normă ce nu se justifică obiectiv şi raţional”.

Şeful statului contestă şi articolele ce prevăd arborarea drapelului României în această zi, subliniind că acesta nu se înscrie în norma legală existentă, dar şi includerea în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune a unor emisiuni sau aspecte de la manifestări.

Sursa: Agerpres

Sursa: Agerpres

Sursa: Agerpres