Yalta și miturile sale la 80 de ani. Paradoxal, la Yalta, nu a fost luată în calcul în niciun moment situația României

Yalta este o stațiune din Crimeea. În imagini pare mai mult o oază mediteraneană decât un oraș care face parte din zona nord-pontică. S-a acreditat ideea că Yalta a marcat împărțirea Europei. Evident, asta este doar un mit, o legendă urbană.

Yalta  - Stalin conduce ostilitățile. Polonia, Germania, Japonia ținte pentru Stalin

Conferința interaliată de la Yalta a durat o săptămână, între 4 și 11 februarie 1945. Stalin și-a convins aliații să vină la e. Churchill era în mare vervă. Stalin miza pe starea de boală a lui Roosevelt care va și muri în 12 aprilie 1945. Evident, Stalin, la Yalta și-a impus actul de voință. A precizat că ținta lui era Polonia. Considera că prin Polonia, Rusia și URSS au fost mereu atacate.

În plus,  Stalin a dorit clar: Germania se va împărți la patru. Nici Berlinul nu a scăpat pretențiilor sale. Aliații puteau face ce voiau cu părțile lor. Berlinul de Vest va deveni o enclavă occidentală în viitoarea RDG.

Stalin a permis Poloniei să se extindă spre Estul Germaniei, adică pe al doilea râu Neisse. Așa, cel puțin, URSS putea ocupa Galiția. În plus, Stalin voia pentru sine teritorii japoneze. Nu putuse uita victoria japoneză de la Tushima din 1905. Asta deși, tocmai înfrângerea Rusiei a fost un pas favorabil pentru revoluția socialistă, ulterior comunistă care au avut loc 12 ani mai târziu.

Yalta - democratizarea și democrația acceptate în teorie. Propunerea „deplasată” a lui Roosevelt

Yalta a marcat și intenția de a permite repatrierea refugiaților. Stalin și aliații săi au convenit ca democratizarea și democrația să fie permise. Formularea, evident, teoretică era prea generală. Adică, se considera că statele eliberate de „fascism”  să-și decidă soarta. Era mai mult o chestie pentru Stalin care dorea să-l ia pe Roosevelt de partea lui. Încă din 1943, Stalin îi spusese emisarului lui Tito, Milovan Djilas. Acesta va reaminti episodul în „Conversații cu Stalin”. „Tătucul” spusese clar: „Unde merge armata unui stat (Armata Roșie n.a.), se impune și sistemul (sovietic n.a.)”.

Și totuși, în februarie 1945, nu s-a discutat împărțirea Europei. Legenda s-a țesut pentru a arăta că Stalin a fost diabolic. Nu s-a spus însă că la un moment dat, Stalin era alintat drept „Uncle Joe” de către aliații săi. La un moment dat, Stalin a spus că voia să fie executați colaboraționiști polonezi. Roosevelt ar fi ieșit dar n-a putut din cauza scaunului cu rotile în care era. Churchill a ieșit furios. Stalin i-ar fi spus, venind după el: „Am glumit”!

Roosevelt l-a rugat să păstreze Guvernul polonez din exil, așa cum o făcuse și la Teheran. Avea al patrulea mandat prezidențial la Casa Albă din 7 noiembrie 1944. Abia fusese învestit de Congres. Nu dorea să dezamăgească electoratul american de origine poloneză. Propunerea era una „deplasată”. Fiul lui Beria, care lucra în aparatul tehnic al Conferinței spusese clar că Stalin a vrut să câștige timp. În plus își va executa și translatorul. Nu voise să se știe că, el Stalin, cedase unei rugăminți capitaliste. Culmea, cel care a vorbit a fost translatorul lui Roosevelt care voia să facă bani din dezvăluiri.

Vîșinski îi explică Regelui Mihai într-o manieră originală ce însemna Conferința din Crimeea

În mai puțin de o lună, în România, comuniștii vor lua cu asalt prefecturile. Voiau să preia controlul că doar aveau și oameni în guvern. Generalul Rădescu făcea apel la ajutor. Asta până când A.I. Vîșinski, emisar al lui Stalin a ajuns la București. El i-a sugerat regelui român că Moscova dorea ca vice-prim-ministrul Petru Groza să preia Guvernul ca titular.

Regele Mihai a făcut imprudența să amintească de democrația la care se făcuse vorbire în Crimeea. Replica lui Vîșinski a fost un pumn în masa regelui și un urlet: „Yalta sunt eu!”