International
Washingtonul încearcă să formeze o coaliție navală în Golful Persic, dar aliații reacționează cu prudență
Donald Trump / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran, ajuns în a treia săptămână, continuă să genereze tensiuni majore în Orientul Mijlociu și să provoace îngrijorări privind securitatea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
În acest context, președintele american Donald Trump a lansat un apel către aliații Washingtonului pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz, după ce Iranul a restricționat în mare măsură traficul petrolier prin această zonă strategică.
Administrația americană încearcă să formeze o coaliție internațională care să escorteze navele comerciale prin strâmtoare, însă reacțiile guvernelor vizate arată că multe state analizează cu prudență implicarea militară în regiune.
Apelul lansat de Washington vine într-un moment în care piața globală a energiei este afectată de perturbări majore, iar prețurile petrolului au crescut semnificativ pe fondul incertitudinilor legate de aprovizionare.
Contextul conflictului și blocarea Strâmtorii Ormuz
Strâmtoarea Hormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate. Aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global tranzitează această cale maritimă îngustă situată între Iran și Oman.
În ultimele săptămâni, Iranul a restricționat în mare măsură traficul petrolier prin această strâmtoare, ceea ce a dus la cea mai mare perturbare a fluxurilor globale de energie din istorie, potrivit relatărilor agenției Reuters.
Blocarea strâmtorii a apărut în contextul bombardamentelor lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare și infrastructuri strategice din Iran, operațiuni militare care au început la 28 februarie.
Campania militară a vizat mii de ținte din întreaga țară, iar autoritățile iraniene au reacționat prin măsuri care afectează navigația în zonă.
În aceste condiții, majoritatea petrolierelelor au evitat să tranziteze strâmtoarea, iar companiile maritime și operatorii energetici au început să caute rute alternative sau să suspende temporar transporturile.
Apelul lui Donald Trump pentru sprijin internațional
Președintele american Donald Trump a declarat că administrația sa a contactat deja șapte state pentru a discuta posibilitatea participării la o misiune de securizare a Strâmtorii Hormuz.
Liderul american a făcut aceste declarații în weekend, subliniind că statele care depind de petrolul din Golful Persic ar trebui să contribuie la protejarea rutei maritime.
Strâmtoarea Ormuz. Sursa foto: Wikipedia
„Cer acestor țări să vină și să-și protejeze propriul teritoriu, pentru că este teritoriul lor. Este locul de unde își obțin energia”, a declarat Trump jurnaliștilor aflați la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One.
Președintele american nu a precizat care sunt cele șapte state contactate de Washington. Cu toate acestea, într-o postare pe rețelele sociale, el a menționat că speră ca China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să participe la această inițiativă.
Trump a afirmat că mai multe state ar putea trimite nave de război pentru a escorta petrolierele și alte nave comerciale prin strâmtoare, astfel încât fluxurile de energie să poată fi reluate.
Planul administrației americane ar putea include utilizarea unor nave militare specializate, precum dragoare de mine sau alte tipuri de ambarcațiuni capabile să asigure securitatea transporturilor maritime.
Potrivit unor oficiali americani citați de presa internațională, Washingtonul ar putea anunța chiar în această săptămână formarea unei coaliții de state dispuse să participe la escortarea navelor comerciale prin strâmtoare.
Presiuni asupra aliaților NATO și ai Washingtonului
În paralel cu apelul pentru securizarea rutei maritime, Donald Trump a exercitat presiuni asupra aliaților occidentali pentru a sprijini eforturile Statelor Unite în conflictul cu Iranul.
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, liderul american a avertizat că alianța NATO ar putea avea de suferit dacă statele membre nu răspund solicitărilor Washingtonului.
„Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău”, a declarat Trump.
Președintele american a sugerat că Washingtonul ar dori o implicare mai activă a statelor europene în regiunea Golfului Persic, inclusiv prin participarea la operațiuni de securizare a transportului maritim sau prin trimiterea unor unități militare specializate.
Reacțiile statelor la solicitarea lui Trump de a securiza Strâmtoareaa Ormuz
Apelul lansat de administrația americană a fost primit cu prudență de mai multe state, multe dintre ele evitând să confirme o implicare militară directă în regiune.
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat că Tokyo nu are în prezent planuri de a trimite nave militare pentru escortarea transporturilor comerciale în Orientul Mijlociu.
Sanae Takaichi / sursa foto: captură video
„Nu am luat nicio decizie în privința trimiterii unor nave de escortă. Continuăm să analizăm ce poate face Japonia în mod independent și ce se poate face în cadrul legal existent”, a declarat Takaichi în parlament.
Liderul japonez urmează să efectueze în această săptămână o vizită la Washington, unde conflictul cu Iranul va fi unul dintre subiectele principale ale discuțiilor cu Donald Trump.
Guvernul australian a transmis că nu intenționează să trimită nave militare în regiune pentru a participa la securizarea Strâmtorii Hormuz.
„Nu vom trimite o navă în Strâmtoarea Hormuz. Știm cât de importantă este situația, dar nu este ceva ce ni s-a cerut sau la care contribuim”, a declarat Catherine King, ministru în cabinetul premierului Anthony Albanese, într-un interviu acordat postului public ABC.
Autoritățile sud-coreene au transmis că analizează situația înainte de a lua o decizie privind o eventuală implicare militară.
„Vom comunica îndeaproape cu Statele Unite în această chestiune și vom lua o decizie după o analiză atentă”, a transmis biroul prezidențial de la Seul.
Constituția Coreei de Sud prevede că orice desfășurare de trupe în străinătate trebuie aprobată de parlament. Lideri ai opoziției au declarat deja că trimiterea unor nave de război în Strâmtoarea Hormuz ar necesita aprobarea legislativului.
Guvernul britanic analizează mai multe opțiuni pentru a contribui la securizarea rutei maritime, însă nu este pregătit să desfășoare fregate sau alte nave de război în zonă.
Autoritățile de la Londra iau în calcul trimiterea unor drone specializate în detectarea minelor maritime.
Decizia reflectă îngrijorările privind riscul extinderii conflictului. Iranul a avertizat că orice stat care participă la o misiune împotriva sa în strâmtoare va fi considerat parte a conflictului.
Starmer / sursa foto: captură video
Ministrul britanic al Energiei, Ed Miliband, a declarat că guvernul analizează intens opțiunile disponibile.
„Analizăm intens variantele pentru redeschiderea acestei rute maritime”, a spus Miliband.
Premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Donald Trump despre necesitatea redeschiderii strâmtorii, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Downing Street.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute posibilitatea consolidării unei misiuni navale existente în Orientul Mijlociu, însă nu sunt așteptate decizii privind extinderea acesteia în Strâmtoarea Ormuz.
Misiunea europeană Aspides a fost creată în 2024 pentru a proteja navele comerciale de atacurile rebelilor Houthi din Marea Roșie.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, și-a exprimat scepticismul cu privire la extinderea acestei misiuni.
„Aspides nici măcar nu este eficientă în îndeplinirea sarcinii actuale. De aceea sunt foarte sceptic că extinderea ei în Strâmtoarea Ormuz ar oferi mai multă securitate”, a declarat Wadephul într-un interviu acordat televiziunii ARD.
Impactul asupra pieței globale a petrolului
Blocarea strâmtorii a generat o creștere semnificativă a prețurilor petrolului.
În unele tranzacții recente, cotația petrolului Brent a depășit 106 dolari pe baril, iar analiștii avertizează că prețul ar putea ajunge la 110 dolari pe baril.
Creșterea prețurilor este determinată de temerile privind o eventuală întrerupere prelungită a fluxurilor de energie din Golful Persic.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că administrația americană se așteaptă ca războiul să se încheie relativ rapid.
„Acest conflict se va încheia cu siguranță în următoarele câteva săptămâni — poate chiar mai devreme”, a spus Wright.
Donald Trump a afirmat că prețurile petrolului vor scădea odată cu încheierea conflictului.
„Prețurile petrolului vor cădea rapid imediat ce se va termina și se va termina destul de repede”, a declarat liderul american.
Poziția Iranului
Autoritățile iraniene au respins afirmațiile președintelui american potrivit cărora Teheranul ar fi interesat de negocieri pentru încetarea conflictului.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat că Iranul nu a cerut nici negocieri, nici un armistițiu.
„Nu am cerut niciodată un armistițiu și nici măcar negocieri. Suntem pregătiți să ne apărăm atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Araqchi într-un interviu acordat CBS.
Oficialul iranian a afirmat că Iranul rămâne capabil să facă față conflictului.
„Nu este un război pentru supraviețuire. Suntem suficient de stabili și puternici”, a spus el.
Perspectivele evoluției conflictului în strâmtoarea Ormuz
Situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de fluidă, iar evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz sunt urmărite atent de guverne și piețele financiare din întreaga lume.
Blocarea acestei rute strategice reprezintă una dintre principalele pârghii ale Iranului în confruntarea cu Statele Unite și Israel.
În același timp, planul Washingtonului de a crea o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii ar putea influența evoluția situației în perioada următoare.
Dacă escortarea navelor comerciale va deveni operațională, aceasta ar putea permite reluarea fluxurilor de petrol din Golful Persic și ar putea reduce presiunea asupra piețelor energetice globale.
