Evenimentul Zilei > EVZ Special > Victor Ponta: „Regula a devenit arestul preventiv. Este o greșeală”
Victor Ponta: „Regula a devenit arestul preventiv. Este o greșeală”

Victor Ponta: „Regula a devenit arestul preventiv. Este o greșeală”

Premierul a declarat în emisiunea „Lumini și Umbre” de la B1 TV, moderată de Dan Andronic, că suntem țara cu cele mai multe reclamații „privind România din România”

– Dan Andronic: Înregistrăm, de această dată, întro locație exotică.

– Victor Ponta: Doha nu mai este demult o destinație exotică. Doha, ca și tot Golful, este una din zonele care se dezvoltă cel mai rapid în acest moment în lume și e un loc în care românii vin mai rar, dar vin des americanii, vin chinezii, vin toate marile puteri ale lumii.

– Dacă ar fi să vă dați o notă pentru modul în care ați condus Guvernul în acești trei ani, care ar fi aceea?

– Cu siguranță sunt subiectiv, dar mă iau după mama mea, care la o întrebare de același fel a răspuns: opt!

– Și dumneavoastră tot la opt sunteți sau…

-Doar nu m-aș apuca să-mi contrazic mama. Și ea, cu siguranță, e mai obiectivă decât mine.

– După cum bine vă aduceți aminte, ultima întâlnire pe care am avut-o, a fost de fapt prima ediție a emisiunii, a fost acum cinci luni.

-Mi-aduc aminte, da, că am făcut o emisiune împreună…

– Prima a fost…

– Mi se pare că sunt foarte mulți ani de atunci.

– Sunt doar cinci luni…

-Lungi de tot…

– De atunci s-au petrecut foarte multe. Am avut o sumă întreagă de arestări, scăderi de taxe și impozite, lupte în Parlament, dar, dintr-un anumit punct de vedere, situația este mult mai bună pentru dumneavoastră, din punct de vedere politic. Păreți mult mai stabil în Parlament decât acum cinci luni. Și asta trebuie să o recunoașteți…

-Da, depinde ce înţelegeţi prin mai stabil acum, deoarece, țin minte, în decembrie am mers în fața Parlamentului pentru un vot de încredere și am primit mai multe voturi decât la învestirea Guvernului. Deci, din punctul acesta de vedere lucrurile nu s-au schimbat. Categoric, însă, s-au schimbat foarte multe care țin de atmosfera politică.

-Ați reușit să sărbătoriți trei ani în fruntea Guvernului …

-Nu era neapărat o sărbătoare și e corectă observația că cei trei ani de la învestire se împlinesc pe 7 mai. Am marcat trei ani de la un evenimente, pe care fiecare îl apreciează, eu în mod pozitiv, alții în mod negativ. Dar, cu siguranță, este unul istoric: este singura dată în 25 de ani când s-a schimbat nu doar un guvern, guvernele s-au tot schimbat, ci s-a schimbat o majoritate politică în Parlament, și nu prin alegeri.

– Credeți că veți mai trece printr-o experiență asemănătoare?

-În politică orice este posibil.

– Atunci, vă așteptați să mai aniversați acest moment și la anul?

-Cu siguranţă şi dacă voi fi premier, şi dacă nu voi fi, tot îl voi marca, pentru că vor fi patru ani de la momentul la care eu cred că s-a întâmplat un lucru bun.

Autostrada Comarnic-Brașov, fără bani europeni

– Dan Andronic: Nu prea s-a discutat despre lucrurile care nu s-au făcut. Și v-aș da un singur exemplu. În domeniul investițiilor. Nu ați reușit, și se pare că nu veți reuși să vă duceți la bun sfârșit o promisiune importantă, aceea de a lăsa și dumneavoastră o autostradă. Din ce punct cardinal vreți. De la Est la Vest, de la Nord la Sud.

– Victor Ponta: Vă referiți la o autostradă începută de mine?

– Ceva care să lege un punct de pe granița de Sud cu un punct de pe granița de Nord.

– Haideți să o luăm un pic sistematic. Când o să mă întrebați care sunt lucrurile cele mai bune pe care cred că le-am făcut, o să le spun. Care este cea mai mare nerealizare: cu siguranţă partea de infrastructură. Și o să vă spun de ce cred eu că nu doar Guvernul pe care îl conduc eu, dar și guvernele anterioare au eşuat.

– Ați ajuns la o altă înțelegere a situației decât atunci când erați în Opoziție?

– Cu siguranță, am început să înţeleg în sfârșit de ce până la urmă nici Guvernul Năstase, care a fost într-o perioadă de creștere economică, nici Guvernul Tăriceanu, care a fost într-o perioadă de maximă prosperitate, nici Guvernul Boc, chiar şi eu, mult mai greu decât mă așteptam, am reuşit să mişc lucrurile în această direcție. Dar, am deschis o autostradă începută de Ceauşescu, și anume Bucureşti- Constanţa.

– Asta a făcut și Adrian Năstase, nu?

– Fiecare cu bucata lui. Eu sunt cel care am avut șansa de a deschide ultima bucată și acum de la București la Constanța este autostradă. În egală măsură, Sibiu-Deva, începută.

– Dar asta nu rezolvă…

– Eu nu am spus că rezolvă. Ați spus nicio bucată de autostradă.

-Am spus ceva care să unească două puncte cardinale.

– Aia într-adevăr va mai dura. Până să îmi închei mandatul de premier, la termen, cu siguranță autostrada de la granița cu Ungaria și până la intrarea în defileul Oltului, deci după Sibiu, va fi funcțională.

– Co marnic- Brașov nici nu are rost să discutăm, nu?


Premierul a recunoscut că ce mai mare nerealizare a sa este infrastructura


-Putem să discutăm, dacă vreți.

-Și să rămânem la nivel de discuție..

-Nu, s-ar putea să rămânem și la nivel de decizii, însă o luăm de la 2004, când s-a semnat prima dată această autostradă, și o să vedeți de ce nu a reușit să o facă nimeni.

– De ce?

– Pentru că nu suntem în stare în România să ne unim pentru proiecte importante. Și Comarnic- Braşov este un proiect atât de important că nu îl poate face un singur Guvern, oricare este acela. (…) E genul de proiect major pe care poți să-l faci și am încercat, de fapt am vorbit cu preşedintele Iohannis şi aţi văzut că nu a ieşit public să critice. Am încercat să vorbesc și cu cei de la PNL, dar acolo este un vid și de putere, și de înțelepciune. E o problemă mare a capacității noastre de a duce bătălia politică până la un punct, după care să ne unim la punctele esențiale. Ne-am unit pentru NATO, pentru UE …

– Din păcate, acest tip de înțelepciune apare la oamenii politici atunci când sunt într-o zonă în care…

– Mai e un lucru și un context negativ. Eu cred că trebuie făcut Comarnic-Braşov pe parteneriat public privat. Probabil că nu-l vom face, și-l vom face pe buget, cu dezavantajele… Ca orice om să înțeleagă, una este să pui tu banii toți săți faci o casă și alta este să iei de la bancă. Dar eu, dacă mă duc acum la ministrul Transporturilor, la șefii CNADNR și le spun: „Domne, semnați mâine Comarnic-Brașov, este un lucru bun, vă spun eu” , toți îmi vor spune, în frunte cu ministrul: „Domne, păi, a doua zi ne ia DNA-ul”. Practic, atunci sunt în acest blocaj.

– Blocajul nu este politic, este instituțional din ceea ce îmi spuneți…

-Este un blocaj politicinstituțional. În primul rând de înțelegere politică, pentru că dacă toate forțele politice…

– Ce treabă are DNA cu politica?

– Participă într-un fel sau altul la tot ce se întâmplă în societate.

– Păi nu, dar dacă un ministru își justifică o decizie prin frica față de rigorile legii…

-Bun! Dacă vreți schimbăm subiectul și trecem la o problemă mai mare legată de investiții, dar, repet, o vom face din Buget, nu din bani europeni, pentru că oamenii trebuie să știe adevărul, nu vom avea bani europeni pentru Comarnic- Brașov…

– Nu ni se vor da, sau nu suntem capabili să atragem fonduri?

– Nu, nu, nu ni se dau pentru că toți banii noștri pentru 2014- 2020 sunt 4 miliarde de euro pentru Transporturi, într-un sens în care un tip de miopie politică, ați văzut, marea bătălie politică a celor de la Argeș, unde împing și sindicatele, este să nu facem Comarnic- Brașov.Nu mai vorbesc când mai dai și de un individ total ignorant cum e domnul Adomniței de la Iași, care țipă mereu cu Iași- Tîrgu Mureș că n-o facem din cauza Sibiu-Pitești. Realitatea este următoarea: bani europeni avem pentru Sibiu- Pitești, pentru Târgu Mureș- Iași. Problema este să reușim să facem licitațiile. Comarnic- Brașov se face ori prin parteneriat public privat, ceea ce am ajuns până la ultimul segment, cel al semnăturii și al șantierului, sau din banii noștri. Să faci din banii noștri înseamnă să pui pe deficit tot costul autostrăzii, un miliard și jumătate sau cât va fi. Da, putem s-o punem pe Buget cu niște restricții, tăind banii din altă parte.

„Autoritățile statului român – DIICOT-ul nu! – au ridicat tone de documente în original și au blocat proiectele europene”

– Dan Andronic: Explicați-mi cum este cu fondurile europene, pentru că noul ministru care a venit, iar a coborât ștacheta. Fostul ministru ne spunea până 80%, noul ministru ne spune între 60 și 80%. Experiența ne arată că dacă spunem între 60 și 80% e mai aproape de 60%.

– Victor Ponta: Datele ne spun așa: 7% după 5 ani, de când am intrat în UE. Nu e ăsta lucrul cel mai grav că am luat 7%, cel mai grav era că toate problemele operaționale erau suspendate. Transporturi, POSDRU…

– Păi, se mai întâmplă și acum.

– Stați un pic. Nu, nu avem nici un program. A fost anul 2013 de deblocare, 2014 de cheltuit, 2015 acum, încet-încet. Sigur, avem și noul exercițiu financiar, dar de ce e mai puțin optimist noul ministru? Pentru că în ultimele trei luni am pățit niște lucruri la care nu ne așteptam în 2015…

– Cum ar fi…

-Cum ar fi că, din 40 de județe, în 20 autoritățile statului au ridicat documente de la lucrările de apă. Și nu se mai lucrează nimic.

– Au ridicat copii, nu?

– Nu, au ridicat documentele în original. Tone de hârtii.

– Dar ce autoritate? Bănuiesc că vă referiți la DNA. OPC-ul nu cred că…

-Autoritățile statului român.

– Deci DNA, DIICOT…

– Din câte știu eu, DIICOT-ul nu.

– Vorbiți de anchete penale.

– Vorbesc de anchete penale, pentru că regula la Bruxelles este următoarea: atunci când există o suspiciune, și cu atât mai mult o cauză penală, acel proiect se blochează imediat. În acest moment avem proiecte de sute de milioane de euro, care sunt în diverse faze de cercetare.

– La o fraudă evidentă, le oprești undeva și dvs. spuneți, bun, dar în momentul în care apar suspiciuni, blocați proiectul. Și mai avem șase luni…

– Eu nu pot decât să rog autoritățile să-și specializeze oamenii, pentru că procurori care să se priceapă la fonduri europene sunt destul de puțini.

– Aveți grijă că intrați în zona atacurilor la independența Justiției.

– Nu, nu-mi trece prin cap așa ceva. Am văzut că alții se ocupă cu lucrurile astea. Eu vorbesc de banii acestei țări, de proiecte și cum putem să facem lucrurile să meargă mai bine. Mai e ceva și aici chiar nu are legătură nici cu DNA, nici cu…Suntem țara campioană absolută la reclamațiile privind România din România. O să vă spun un lucru: suntem singura țară din cele 28 de țări europene în care un europarlamentar al propriei țări a cerut Comisiei să taie banii europeni. Oficial, în scris.

– Monica Macovei? Cine a fost?

– Nu, de data asta…vedeți, toți ne gândim. Ea cere în mod constant. Nu, nu mai știu, mi se par că domnul Buda (Daniel Buda- PNL, – n.r) dacă nu mă înșel.

– Nu vreau să insist, dar mi se pare că a avut și Macovei o declarație…

-Cu siguranță. Și de multe ori mi se întâmplă, am vorbit și cu șeful OLAF, am vorbit și cu comisarii europeni, tocmai am fost la Strasbourg și m-am văzut cu președintele Comisiei Europene și cu ceilalți. Și mi-au spus :„Domne,, dacă voi din țară spuneți că fraudați fondurile, noi ce să facem? Noi zicem bine, cercetați și om vedea”. Vreau să știe toată lumea că această reclamageală națională are un cost. Și costul este al fondurilor europene.

– Deci, ca să spun așa, moda denunțurilor nu este numai la DNA, ci și la Comisia Europeană.

– Păi, nu, multe dintre denunțuri se fac direct la Comisia Europeană, ca nu cumva DNA să nu vrea să le cerceteze și atunci cei de acolo le trimit aici. Domnule Andronic, e un cost. Eu am auzit teoria pe la ăștia, ofițerii…

– Sper că nu începeți cu ofițerii acoperiți din presă, că vă ceartă…

-Nu, Doamne ferește, nu la asta…Eu vorbeam de ofițerii descoperiți. Eu le mai spun și „Gardienii Revoluției”, care spun să piară lumea, dar să fim noi fericiți. Există un cost. Da, în momentul în care ai 1.000 de proiecte suspectate de fraudă se opresc, și tot ce nu se încasează pân la 31 decembrie se dă din Bugetul național. (…) Avem trei autorități de management, unde nu reușim să găsim șefi de autoritate de management. Cei de dinainte – unii au dosare penale, alții au plecat…

– Asta înseamnă că nu mai vrea lumea să se angajeze?

– De ce să vrea dacă în fiecare dimineață, la 6.00, vin să facă percheziții. A fost un alt lucru pe care l-am spus: domne,, cereți documente, nu faceți percheziții la ora 6.00 la autoritatea de management, că la Bruxelles se află la ora 9.00 că sunt mascații de la ora 6.00 și imediat ne spun: „Stop. Nu mai trimiteți nimic până nu s-a lămurit”. E un cost, pe care trebuie să ni-l asumăm, fără ca prin asta să dau vina pe cineva. Eu vă relatez o realitate cu care lucrăm zi de zi.

Despre cazul Nichita: „Nu știam că poți fifi arestat pentru spionarea iubitei”

Dan Andronic: Cât de tare v-a marcat arestarea cumnatului dvs.?

– Victor Ponta: Foarte tare, bineînţeles. Şi la nivel personal. Politic, deja sunt obişnuit. La nivel personal, în condiţiile în care s-au spus atât de multe minciuni în presă, scurse pe surse. Nu e nimic din ce s-a publicat. Nu pot să discut despre caz, nu are niciun rost să discut eu despre caz şi nu este bine.


FOTO: Dan Andronic si Victor Ponta



– Dvs. îmi spuneți că, de fapt, ceea ce s-a spus și ceea ce am citit n-are legătură cu ceea ce s-a întâmplat?

– Păi, nu. Dacă vă uitaţi la hotărârile instanţei şi la cele prin care a fost pus în libertate şi că, deocamdată, nu s-a sesizat instanţa să se judece pentru ceva, dar nu asta e important. Important este că acel om nu are un nume. Pe el nu îl cheamă în niciun fel. Pe el îl cheamă cumnatul lui Ponta. Ori el este un om..

. – Asta este o realitate cu care bănuiesc că nu vă confruntați prima dată. Sunt mulți oameni care sunt „prietenul lui Ponta”, „cumnatul lui Ponta” și așa mai departe…

– Da, dar nu ar trebui cineva să stea în închisoare pentru asta. Ar trebui să stea pentru faptele lui, nu pentru că e cumnatul meu. Încerc doar să vă spun, că m-aţi întrebat dacă m-a afectat pe mine sau pe mama mea sau pe familia mea.

– În mod cert, un om nu trebuie să stea la închisoare pentru că e prieten cu cineva sau e rudă cu altcineva.

– Deci, m-aţi întrebat şi v-am răspuns. Da, m-a afectat şi e normal să mă afecteze. Şi nu o să joc niciodată scenete de doi bani: „Între Justiţie şi cumnatul meu aleg Justiţia”. Haideţi, să fim serioşi!. Justiţia îşi face treaba cu şi fără mine.

– Avem cazul cu Gheorghe Nichita. Ridicat de DNA, ar putea fi arestat. După cum știți, există o Rezoluție a Consiliului Național al PSD, potrivit căreia primarul din Iași își poate pierde funcția de vicepreședinte al partidului.

-Știu Rezoluţia, pentru că eu am propus-o, şi cu siguranţă se aplică la absolut oricine.

– Dacă nu demisionează, îl suspendați?

– Nu se va pune problema să nu demisioneze sau să îl suspendăm noi. Cu siguranţă, Rezoluţia se aplică. Se pune doar problema, în general, dacă şi pentru ce fapte arestăm preventiv oameni. Eu nu ştiu despre ce e vorba în dosar, nu vreau să mă iau doar după presă. De spionarea unei iubite, nu ştiam că pentru asta poţi fi arestat preventiv. Ca să nu spionezi o altă iubită sau de ce? Nu ştiu detalii. Când le vom afla, cu siguranţă pot să comentez mai mult.

– Dar, în luna februarie ați declarat că cei ce vor vota contra ridicării imunității unui parlamentar vor fi sancționați pe linie de partid.

– Nu am spus. Am spus ca este o decizie de principiu, în sensul acesta.

– Acum vă întreb în calitate de președinte al PSD. Nu a fost nimeni sancționat…

– Nici nu cred că va fi. Pentru că, până la urmă, așa cum votează fiecare,își asumă.

– Până la urmă este o declarație pe care o putem uita.

– Nu, este o declarație politică, o intenție politică, până la urmă. Eu nu îl monitorizez pe fiecare parlamentar cum votează.

Despre închisorile CIA

Dan Andronic: Cum comentați declarațiile lui Ion Iliescu pe tema închisorilor CIA din România? Credeți că a fost pur și simplu o scăpare, să zic așa, din cauza vârstei… cu tot respectul de rigoare?

– Victor Ponta: Şi eu, cu tot respectul, povestea aia cu jocul ruşilor nu o cred. Ion Iliescu, la 84 de ani, face jocul ruşilor! Iertaţi-mă. Am mai auzit că a mai primit o vilă în Elveţia. Să fim serioşi. Nici vorbă de aşa ceva. Este un context internaţional, am auzit şi că fostul preşedinte Kwasniewski al Poloniei a vorbit.

– A vorbit, dar puțin înainte.

– De când sunt eu în funcţie, nu am primit niciodată niciun document sau informaţie că ar fi existat aşa ceva. Restul, e o comisie parlamentară…

– Dar ați cerut?

– Nici nu am cerut, ca să fiu sincer…

– Sunteți la faza în care mai bine nu știți…

– Nu. Sunt la faza la care înţeleg că este un dosar la Parchetul General şi mă bag şi eu acolo să ce? În ce calitate? Că nu aveam nicio calitate în anii aceia ca să pot să folosesc la ceva în aflarea adevărului, ca să zic aşa.

„Reducerea TVA la 9% la alimente este o măsură istorică, nu se va transforma într-un eșec”

– Dan Andronic: Aș vrea să vă întreb ceva legat de reducerea TVA la alimente pentru că este o reducere spectaculoasă la 9%, care se poate transforma într-un eșec dacă prețurile o iau razna.

– Victor Ponta : Istorică, da. Nu se va întâmpla.

– Astăzi am văzut că s-a făcut, am citit în presă, o comparație între comportamentul dvs. și comportamentul lui Vladimir Putin.

– Haideţi să vă explic. E dreptul analiştilor şi mediei să facă…

– Și domnului ministru de Finanțe i-am pus aceeași întrebare și mi-a spus că nu avem mecanism legal să verificăm prețurile și, de fapt, să stopăm creșterea prețurilor pentru că, până la urmă, funcționează economia de piață. Că apare un cartel sau lipsă de concurență…

– Scăderea aceasta drastică de la 24 la 9% inevitabil, pe toate regulile economice şi raţionale din lume, va duce, până la sfârşitul acestui an şi anul următor la: reducerea evaziunii fiscale – nu mai merită la 9%, cum merită la 24. Doi – competitivitatea produselor interne, pentru că marea problemă pentru producătorii noştri era că se aduceau legume, fructe, carne din străinătate, firme evazioniste care nu plăteau TVA-ul şi atunci erau cu 24% mai ieftine. Trei – o scădere, conform regulilor pieţei, a preţurilor. Cu siguranţă nu va fi de 15%, dar va fi.

– Ați amenințat, la un moment dat, cu măsuri foarte dure. Care sunt acelea?

– Am auzit şi prostia aceasta că de ce nu am adoptat ordonanţa azi, şi mâine să intre în vigoare. Dintr-un motiv foarte simplu: trebuie să pregăteşti, din punct de vedere contabil, toate documentele necesare. Lucrurile stau în felul următor: indiferent de ce se va întâmpla într-o lună sau la o zi după, sau la o săptămână, cele trei efecte, cu siguranţă, se vor produce.

– Cu alte cuvinte, îmi spuneți că dacă nu vor scădea…

– Ştiţi, e ca atunci când arunci o minge în apă. Se scufundă, după aia se ridică şi până la urmă revine la nivelul normal. Unde putem interveni legal? Consiliul Concurenţei are dreptul să constate şi să sancţioneze foarte dur dacă există carteluri. Eu nu vă spun că există. Ei au instrumentele legale să constate: domnule, s-au înţeles cinci mari retaileri atunci, că vă garantez că primesc mega-amenzi, cum s-a întâmplat în alte situaţii. Doi – există Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului care poate să vadă dacă se păstrează anumite reguli legale. Şi trei – da, am folosit o ameninţare. Nu ştiu dacă a folosit-o Putin sau altcineva, ştiu că se aplică şi în Franţa, în Germania şi în alte ţări. Şi anume: dacă există o piaţă care evită regulile concurenţei, atunci poţi să intervii cu un tip de taxare, de sancţionare, dacă va fi cazul. În şase luni de acum încolo vom discuta doar de cele trei elemente substanţiale: evaziune fiscală mai mică, competitivitatea producătorilor şi produselor naţionale şi trei – o creştere a veniturilor oamenilor, în special al celor cu venituri mici, care dau în acest moment 32% din venitul lor pe mâncare. Şi vor da 25% sau 20%.

– Discutând în contextul unui nou acord cu FMI. Reducerea TVA la alimente este un element important pentru că vor monitoriza în mod evident ceea ce se întâmplă, care sunt efectele pentru a vedea cât de sustenabilă este marea reducere de la 1 ianuarie.

– Nu vor monitoriza asta. Vor monitoriza datele macroeconomice şi, până la urmă, decizia…. cum s-a întâmplat şi cu CAS. Anul viitor, pe vremea aceasta, nu o să mai discutăm că a zis FMI nu. O să discutăm că reducerea TVA la 9% la alimente a fost un lucru bun şi, eventual, să ne mai gândim şi la altele. Aşa va fi.

„Nu pretind să îmi fac vacanțele împreună cu președintele”

– Dan Andronic: Care este relația la această oră dintre dvs. și președintele României, Klaus Iohannis? Aveți senzația că se deteriorează, și mă refer numai la ultima declarație pe care a făcut-o, cea referitoare la ICR.

-Victor Ponta: La ICR nu am numit noi. Am fost şi eu surprins de rapiditatea cu care s-a schimbat. Marţi, eram la Strasbourg. Ştiam de propunere, nu ştiam că se vor desfăşura. E treaba Senatului şi nu vreau să mă pronunţ. Relaţia cu preşedintele Iohannis arată în felul următor: din punct de vedere personal, este o relaţie extrem de civilizată, nu pretind să fim prieteni, să ne facem vacanţele împreună. Din punct de vedere instituţional, este o relaţie absolut impecabilă, aşa cum ar trebui să fie.

– Ați avut niște alegeri prezidențiale pe care le-ați pierdut. Este un eșec major în viața unui politician.

– Aşa este, dar viaţa mea politică este legată, inevitabil, de succesul meu ca prim-ministru şi după ce trece partea foarte emoţională cu siguranţă voi fi evaluat: „domne,, cum a fost guvernarea Ponta? Bună, rea?”. Şi, în funcţie de asta voi mai face sau nu politică.

Ambasadorii, numiți de comun acord cu Klaus Iohannis

– Dan Andronic: Noile numiri de ambasadori au provocat multe știri.

– Victor Ponta: De ce?

– Pentru că vorbim despre niște personalități ale vieții publice numite în posturi cheie.

– Aşa este.

– George Maior, fostul director al SRI, este ambasador la Washington, Emil Hurezeanu, cunoscut ca analist și ziarist, la Ambasada din Berlin. Plus, chiar mutări în interiorul MAE. Mutarea domnului Jinga. Întrebarea e următoare: V-ați consultat cu Klaus Iohannis pe aceste numiri?

– Categoric.

– A fost ideea lui sau ideea dvs.? Cu George Maior, spre exemplu.

– Din ianuarie, februarie am discutat. Eu l-am informat: „domnu, preşedinte, din cauza blocajului între preşedinte şi Guvern, ştiţi foarte bine, nici un ambasador nu poate fi rechemat sau numit decât, până la urmă, cu acordul preşedintelui şi al primului-ministrului”.

– MAE propune….

– În primul rând, e vorba de decret pe care îl semnează preşedintele şi îl contra – semnează primul-ministru. Şi am spus: unul din efectele blocajului instituţional din ultimii doi ani este că avem aproape toţi ambasadorii, cu mici excepţii, cu mandatele depăşite, interimari, însărcinaţi cu afaceri. Am fost împreună în Arabia Saudită, unde aveam de patru ani un însărcinat cu afaceri, acum în sfârşit avem un ambasador propus. Deci, haideţi să ne gândim. A fost o discuţie destul de lungă şi de tehnică. Ministrul de Externe, domnul Aurescu, cu Lazăr Comănescu, consilierul prezidenţial, care evident cunoştea foarte bine situaţia ambasadorilor, am avut o ultimă discuţie cu domnul preşedinte Iohannis şi ne-am înţeles pe absolut toate numele, am dat drumul la propuneri şi eu cred că e un pachet foarte bun. Dacă unii sunt mai cunoscuţi, George Maior sau Emil Hurezeanu, Adrian Cioroioanu, eu vreau să vă spun că din punctul de vedere al Guvernului cel mai important a fost persoana pe care am numit- o la Bruxelles. Nu se discută pentru că e un diplomat de carieră, Luminiţa Odobescu, dar e cel mai important pentru noi. Unde merge Guvernul zi de zi? La Bruxelles. Sigur, la Washington, la Paris, la Londra mergem din când în când.

– Am o curiozitate de ziarist. George Maior a cui a fost ideea?

– O propunere comună.

– În același timp ați rostit același nume?

– O să apară în următoarea carte.

– Înțeleg că între dvs. și domnul Iohannis există așa… o legătură ușor parapsihologică?

– Sunt trei lucruri legate de această relaţie, dacă doriţi mai pe larg.

– Nu, pentru că urma să vă întreb și de Emil Hurezeanu. Chiar încerc să aflu cum au ieșit acești oameni.

– Sunt propuneri asumate în comun, cum de altfel s-a şi precizat în comunicatul Preşedinţiei: în urma discuţiile dintre noi şi chiar cred că sunt propuneri foarte bune. Îi cunosc, cred, pe toţi cei propuşi.

„100% din prejudicii nu recuperează nimeni”

– Dan Andronic: Ce se va întâmpla cu sediul în care funcționează trustul Intact? După ce avem o paletă a ordonanțelor…

– Victor Ponta: Aici am păţit ca în veşnic aplicabila poveste – cu bască şi fără bască. Adică, instanţa a dat o decizie, pe care sigur nu o comentăm, în care zice că se trece în patrimoniul statului. Situaţia juridică este destul de complicată: ipoteci, evaluări, lucruri de genul acesta.

– Din câte am înțeles au anulat și acele ipoteci, prin decizia instanței

 – E mai complicat, nu are rost să intrăm în detalii, că nu ţin de noi. Ţin de următorul lucru. ANAF-ul a venit şi a spus: ca să pot să le valorific imediat, trebuie să fac o modificare la lege.

– Ce înseamnă valorificare? Înseamnă continuarea unui contract de închiriere sau vânzarea lor?

– Înseamnă trecerea în folosinţa unei instituţii publice, oricare este aceea, un minister, o autoritate, o instanţă.

– Cu alte cuvinte, evacuarea celor de acolo.

– Sau valorificarea pe viaţă. Şi au zis: dacă vreţi repede, că uite, suntem acuzaţi că nu vrem să-i luăm blocul lui Voiculescu, haideţi să modificăm legea. În general, tot ONG-urile ţipau: „iată Ponta nu vrea să”… Am fost de acord să dăm o ordonanţă. A doua zi, aceleaşi ONG-uri au zis: „ce ticăloşie, ce neconstituţionalitate!”.

– S-a spus că vreți să îndulciți efectele într-o formă sau alta.

– În ce fel? Oricum o dai tot ți se va reproşa… oamenii aceia sunt reproşatori de profesie. Şi atunci am zis: „dl. Ciorbea, tocmai pentru că este o chestie nouă care se leagă de proprietate, în mod normal ar trebui să se facă prin lege, hai să vedem dacă CCR ne spune că e corect cum am procedat şi atunci o şi aplicăm”. Ca să nu ne trezim că o aplicăm şi apoi pierdem la Curtea Constituţională. În final însă, legat de recuperarea prejudiciilor, facem acea agenţie specială, dar trebuie să şi înţelegem că sunt şi multe poveşti. Şi le-am prezentat.

– Dați-mi exemplu de o poveste. De exemplu, cea cu Antena 1.

– Şi aceea, pot să vă spun e într-o categorie a unei poveşti complicate. Este o bancă în România care are ipotecă pe acele clădiri.

– Și înțeleg că a fost anulată de către instanță.

– Şi înţeleg că se va întoarce împotriva statului român să îi dăm banii. Şi ce gheşeft e ăsta ca să zic aşa?

– Părerea mea că trebuie să scoateți un preț bun.

– Să vă dau povestea cu cel condamnat la Galaţi pus să plătească 110 milioane de lei şi căruia, neavând alt venit decât pensia, îi oprim 80 de lei pe lună şi îi vom recupera prejudiciul în 110 de ani?

Sau să vă dau exemplul cu dl Samir Sprânceană, cunoscut în zona Doljului, care a avut sechestru pe bunuri, instanţa i-a ridicat sechestrul, le-a vândut pe toate, acum este condamnat? 75 de milioane de lei pe care nu ştiu, îl vindem pe el viu, nu are niciun alt bun.

Sau am auzit în ianuarie, februarie: 150 hotărâri date în 2014, din care la ANAF au ajuns 34 până acum, pentru că nu au fost redactate. Dacă vrem să facem lucrurile și le putem face mai bine, trebuie să le facem serios. Agenţia va lucra la Justiţie împreună cu CSM-ul, cu instanţele, ANAFul, cu toţi ceilalţi şi cu siguranţă se vor îmbunătăţi. Dar atenţie, tot nu o să avem recuperare la un nivel european, de exemplu, Franţa are undeva la 40%. 100% nu recuperează nimeni. Dar nu o să ajungem la acel nivel european dacă nu facem nişte modificări la Constituţie, pentru că avem o Constituţie care pe bună dreptate protejează proprietatea, atât de tare încât în aceste cazuri avem probleme.

Când am auzit că s-a blocat definitiv şi nu vom mai modifica Constituţia, şi am auzito de la colegii liberali, tocmai cei care spuneau să renunţăm la imunitatea parlamentară – care e în Constituţie, să confiscăm bunuri – care e tot un articol în Constituţie, mi-e greu să cred că într-un context atât de demagogic chiar o să reuşim să progresăm foarte mult, dar acea agenţie cu siguranţă va mări eficienţa.

„Regula a devenit arestul preventiv. Este o greșeală”

– Dan Andronic: Ați spus, la un moment dat, că ar trebui să vedem foarte clar care sunt motivele pentru care un om poate fi arestat preventiv.

– Victor Ponta: Îmi menţin părerea.

– De-abia ați spus-o. Ar fi fost și ciudat..

– Nu, dar mi-o menţin de când eram procuror. Am fost un procuror care a arestat oameni. Pe vremea când eram eu procuror, până la Constituţia din 2003, procurorul aresta.

– Credeți că se abuzează la ora actuală de arestarea preventivă?


FOTO: Dan Andornic si Victor Ponta



– Credeam când eram procuror şi am crezut tot timpul, şi azi la fel cred, că starea normală pentru un om până îl judecă, îl condamnă instanţa, este de libertate. Starea de arest preventiv este o excepţie care trebuie aplicată când este vorba de infracţiuni cu violenţă: crimă, viol, tâlhărie, aşa se întâmplă în toate ţările occidentale. (…)Acum, regula a devenit arestul preventiv și excepția a devenit lăsarea în libertate, ceea ce, din punctul meu de vedere, e o greșeală.

– Totuși, avem un Cod de procedură…

– Nu are nimic de a face Codul de procedură, are legătură că, până la urmă..

 – Vorbiți de atitudinea procurorului față de această procedură?


Starea normală de judecată pentru un om este de libertate, iar cea de arest preventiv ar trebui să fie o excepție, crede premierul


– De ce am ajuns să considerăm că starea normală e arestul preventiv și excepția este libertatea? Până se pronunță judecătorii, pentru că nimeni nu a comentat după ce s-au pronunțat judecătorii. Asta cred și nu este nici un fel de atac la nimeni, pentru că nu mi-am schimbat părerea din vremea în care eram procuror și aplicam prevederile de procedură penală.

– Și totuși, la acel moment la care ați marcat 3 ani de la căderea guvernului Ungureanu și revenim iar la relația cu fostul președinte Băsescu…

– Reveniți dvs., eu nu!

– Revenim în discuție, cel puțin asta e intenția mea..

– Așa..

– Deși nu putem să o numim o relație pentru că nu aveți o relație într-un sens comun acceptat…

– Așa…

– Ați menționat arestarea lui Traian Băsescu…

– A fost o glumă.

– Și a Elenei Udrea ca fiind unul din obiectivele parțial îndeplinite.

– A fost o glumă, la fel ca și cea de dinainte.

– Îmi cer scuze, dar luând în calcul ceea ce ați spus înainte, este o glumă ușor cam cinică.

– Depinde de tipul de umor, am văzut că unii nu au umor deloc. Au spus că am folosit imaginea…Haideți să fim serioși, am și precizat înainte că a fost vorba de două glume. Dacă au fost bune sau proaste, sigur fiecare are propria apreciere, dar știți cum, umorul e greu de…și în nici un caz nu e judecat și condamnat pentru umor.

Imunitate

– Dan Andronic: De ce absentați de la voturile de încuviințare a arestărilor și de reținere ale parlamentarilor?

– Victor Ponta: Pentru că, așa cum spuneam mai devreme…

– Sunteți plecat..sau aveți treabă…

– Nu. Sunt absolut convins că atâta timp cât nu există imunitate de cercetare penală, de trimitere în judecată, de condamnare penală a parlamentarilor… Orice deputat și senator poate fi trimis în judecată și condamnat fără niciun aviz. Și atunci nu particip să votez contra, pentru că s-ar considera că-mi influențez colegii și nu am participat la nici un fel de vot. Și nici nu am de gând să particip.

Guvernul caută soluții pentru presa de știri

– Dan Andronic: V-ați gândit cum puteți ajuta presa?

– Victor Ponta: Într-un singur mod…

– În afară de a o critica.

– Nu, aia mă abțin cât pot de mult. Vă promit că fac eforturi. Pot într-un singur mod. De la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal se va modifica un pic și legislația care reglementează drepturile de autor. Știu că mulți în presă merg pe această legislație, altfel în mod corect. Dreptul la informație este un drept constituțional, nu întâmplător trebuie să subvenționăm televiziunea publică. Dar eu cred că informație și informare fac în egală măsură, dacă nu chiar mai mult decât TVRul, fac și celelalte televiziuni care au în program știri. Cele de divertisment sunt o altă discuție. Motiv pentru care i-am cerut domnului Teodorovici și încercăm să găsim o soluție prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă știri.

– Nu vă referiți numai la televiziuni, vă referiți la radiouri…

– Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuție, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online și costurile sunt diferite. Dar televiziunile aici nu le împart în cine ține cu Băsescu, cine ține cu mine, că nu am cum. Le împart într-un singur criteriu: cine are o proporție de știri importantă – indiferent că sunt pozitive, negative, nu le apreciază nimeni, e treaba CNA-ului – ca să nu finanțăm o televiziune… nu știu…de divertisment sau altceva. Dar asta am cerut și căutăm un sistem pe care trebuie să-l notificăm și la Comisia Europeană și pe care îl practică și alte țări europene.

– Sunt subvenții directe.

– Mai degrabă decât bani direcți, reduceri de taxe și impozite. Ceea ce va fi un stimulent și pentru cei care-și plătesc taxe și impozite, pentru că avem în ziua de azi în mass-media o concurență neloială din faptul că unii au o sută de milioane datorii la buget, iar alții spun: dar noi de ce mai plătim, nu rezistăm la competiție?

Ce privatizări sunt în plan

– Dan Andronic: Aveți în plan privatizări majore?

Victor Ponta: Da. – Cu cine? – Mă refer la faptul că după ce, în ultimii trei ani, am participat – Guvernul și eu personal – la momentul final, la niște listări, privatizare prin listare, IPO-uri, la bursa din Londra în două dintre cazuri, la Romgaz, la Transgaz, la Electrica… am văzut rezultatele: interesul foarte mare al investitorilor străini, capital rămas în societăți, cred că este metoda care ne-a avantajat cel mai mult, motiv pentru care vreau ca în acest an sau anul viitor să mergem la listare, tot duală, Londra-București, la câteva dintre societățile la care putem avea succes: Aeroportul București-Otopeni, care este o companie pe profit, foarte bună și care are nevoie de investitori ca să se dezvolte, Portul Constanța, care are nevoie de management bun și de investiții ca să se dezvolte. Hidroelectrica, care trebuie să iasă din insolvență, este în cel mai mare profit din istoria sa, Romtelecom, știți că avem încă 46% și vrem să listăm cele 46%, le ia Deutsche Telekom, le ia altcineva, nu este nici o problemă.

Deci, în special, pe acestea și mai avem pachete minoritare în diverse societăți, dar acestea patru, ar însemna bani care rămân în societăți, pentru că la IPO-uri nu iau eu banii la buget, ci rămân în societăți pentru investiții, înseamnă un management mai bun și înseamnă o dezvoltare a Bursei din București.

Ce am învățat eu în cei trei ani: o țară puternic economic are nevoie de o bursă puternică.

– TAROM sau CFR?

– CFR Marfă sunt șanse, TAROM cât timp este pe pierdere este foarte greu să mergi la listare.

– TAROM este pe pierdere de nu mai știu când.

– Exact. Și va rămâne pe pierdere cât timp nu se va restructura cu adevărat. Avem prea mulți angajați, prea mari costuri, prea multe sindicate, am înțeles că-s vreo 11… Nu știu dacă este adevărat sau nu…Și, doi – dacă nu își găsește un partener puternic, pentru că, în ziua de azi companii regionale mici…uitațivă: Malev a murit, Bulgar Air a murit…

Deci nu întâmplător am întâlniri și aici cu Qatar Airways, cu Emirates, am avut cu CEO-ul de la Turkish Airlines, o companie mare și mai greu europeană, pentru că o duc greu companiile europene.

TAROM, ofertat la Qatar Airways

Victor Ponta a avut ieri, la Doha, o întâlnire cu CEO-ul de la Qatar Airways, unde a prezentat o ofertă de investiţii referitoare la pachetul Aeroportul Otopeni – compania TAROM. „Vreau să procedăm cât mai repede la o listare, care înseamnă capital privat care va rămâne în companie pentru a se extinde aeroportul. Bucureştiul e unul dintre aeroporturile din regiune care s-a dezvoltat cel mai mult, dar are nevoie în continuare de investiţii”, a declarat Ponta. El a spus că principalul investitor poate fi una dintre companiile din regiunea Golfului, întrucât „companiile europene nu sunt dornice să investească în TAROM”. În zilele următoare, Ponta va face oferte similare şi companiilor aeriene Emirates şi Etihad.

Publicat in categoriile: EVZ Special
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: