Viața la bloc. Primul oraș din România care a interzis centralele de apartament

Viața la bloc. Primul oraș din România care a interzis centralele de apartament Centrala de apartament Sursa: Arhiva EVZ

România. Viața la bloc presupune respectarea unor reguli privind conviețuirea în comun. Parte sunt rezultatul deciziei adunării generale a proprietarilor, iar altele sunt prevăzute prin lege sau alte reglementări adoptate de autorități.

 

În ultimii ani, s-a vehiculat scenariul conform căruia Uniunea Europeană va interzice centralele de apartament. În realitate este vorba despre o directivă ce va intra în vigoare din anul 2040, privind performanța energetică a clădirilor. Actul de reglementare prevede eliminarea treptată a cazanelor și a sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili care nu vor mai putea fi folosite în noile clădiri.

Viața la bloc și centralele de apartament

Directiva europeană, invocată, nu interzice folosirea centralelor de apartament din clădirile existente deja. Măsura va fi valabilă doar pentru clădirile care urmează să fie construite. cei care își duc viața la bloc și dețin astfel de sisteme de încălzire nu au de ce să-și facă griji.

Ne puteți urmări și pe Google News

Există totuși, un oraș, în România, care a interzis centralele de apartament înainte ca directiva UE să fie elaborată. Este vorba de municipiul Cluj Napoca, condus de Emil Boc. Dintr-o pornire progresistă, primarul a propus, în ianuarie 2022, iar Consiliul Local a votat, pentru interzicerea centralelor individuale în apartamentele noi. Sunt exceptate locuințele din clădirile cu mai puțin de șase apartamente.

„La clădirile noi cu mai mult de șase unități locative, se interzice montarea instalațiilor individuale de gaz pentru încălzire/apă caldă menajeră. Aceste clădiri vor fi racordate la sistemul centralizat de încălzire/apă caldă sau la instalații de încălzire/apă caldă de scară, bloc sau cvartal”, se arăta în proiectul adoptat de Consiliul Local Cluj Napoca în ianuarie 2022.

Măsura face parte din noua viziune privind reducerea poluării a primarului Emil Boc și a echipei sale. El a prezentat-o încă din 2021, după alegerile locale. Astfel, în formula prezentată de Boc, viața la bloc va fi altfel pentru clujenii care vor depinde de sistemul centralizat de termoficare.

Primarul din Cluj câștigă mai mult decât ministrul Finanțelor

Emil Boc. Sursa Foto - Emil Boc, Facebook

Soluțiile oferite pentru blocurile din Cluj

Interdicția a intrat în vigoare pentru blocurile de locuințe aflate în curs de construcție, la momentul adoptării actului de reglementare. Hotărârea Consiliului Local nu a impus înlocuirea sistemelor din clădirile în care existau deja. De altfel, într-un asemenea caz, viața la bloc ar fi devenit un adevărat coșmar pentru mulți clujeni.

Construcțiile care intră sub incidența acestei hotărâri au la dispoziție două alternative. Prima prevede racordarea blocurilor la sistemul de termoficare centralizat. A doua opțiune presupune implementarea unei centrale termice de bloc. În vederea aplicării noilor reguli, Consiliul Local Cluj Napoca a actualizat inclusiv Planul Urbanistic General (PUG).

„De la momentul adoptării hotărârii de Consiliu Local, orice proiectare a blocurilor noi care au mai mult de 6 apartamente vor avea în viitor două alternative: fie se conectează la sistemul de termoficare, fie se conectează la o singură centrală de bloc. Nu vom opri debranșarea dacă oamenii nu vor dori”, spunea Emil Boc înainte de adoptarea hotărârii.

Cluj-Napoca

Cluj Napoca Sursa Foto: Arhiva EVZ

Viața la bloc în viziune europeană

Comisia Europeană a convenit, împreună cu Parlamentul European, directiva privind performanța energetică a clădirilor. Documentul prevede adoptarea unor măsuri pentru eliminarea treptată a sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili. Termenul propus este de 2040. Noile reguli vor afecta viața la bloc a cetățenilor europeni.

Statele membre vor trebui să stabilească măsuri pentru eliminarea combustibililor fosili utilizați la încălzire și răcicerea clădirilor noi. Se propune modificarea standardelor de construcție, astfel încât clădirile noi, rezidențiale și nerezidențiale, să aibă emisii din combustibili fosili egale cu zero până în 2030.

Viața la bloc. Viitoarele clădiri vor trebui proiectate ca să încorporeze tehnologia solară. Acestea vor fi construite astfel încât să permită plasarea instalațiilor fotovoltaice pe acoperiș sau pe fațade. Pentru clădirile existente, sistemele bazate pe energia solară vor trebui instalate treptat, din 2027, dacă este posibil și eficient.