Vama de la Munte. Ducu Bertzi, despre cum a ajuns cool un Festival de Muzică Folk cocoțat sus pe creste

Vama de la Munte. Ducu Bertzi, despre cum a ajuns cool un Festival de Muzică Folk cocoțat sus pe creste

Acum 7 ani, Ducu Bertzi a fondat împreună cu Primăria un Festival de Folk unic în România: Vama de la Munte din localitatea Vama Buzăului, Brașov. Scena este cocoțată sus pe munte, printre brazi și ape, iar scaunele spectatorilor sunt baloții de paie. Toți marii soliști de muzică folk au trecut prin Vamă, precum Mircea Vintilă, Nicu Alifantis sau Vasile Șeicaru.

Acum Festivalul a devenit cool pe internet și mii de orășeni fugiți din calea betoanelor vin la fiecare ediție, să asculte muzică folk direct în natură, de la foc de tabără sau de la cort.

Festivalul Vama de la Munte se desfășoară pe 1 și 2 august

Anul acesta Festivalul Vama de la Munte se desfășoară pe 1 și 2 august și are în line-up nume precum Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Dan Bittman, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Fără Zahăr, TVA, Cătălin Stepa, Alina Manole și tinere speranțe din muzica folk. Biletele pot fi cumpărate de aici: Festivalul Vama de la Munte – Unde munții cântă și sufletele se regăsesc

Un interviu cu Ducu Bertzi despre ce a ajuns să însemne acest Festival în muzica folk de astăzi.

Domnule Bertzi, sunteți fondatorul Festivalului Vama de la Munte. Din ce s-a născut acest Festival?

Ducu Bertzi: La Vama Buzăului am ajuns prima dată în luna decembrie, la un concert. Mi-a plăcut, comuna era foarte îngrijită, bine așezată, cu un centru cultural renovat pe fonduri europene, cu instalații de sunet, cu tot ce trebuia pentru spectacole. După concert, domnul primar m-a întrebat dacă aș vrea să organizăm împreună aici un festival de muzică folk, Primăria urmând a pune la dispoziție spațiul și alte detalii logistice. I-am spus ca ar fi frumos, dar că nu putem să-l ținem înăuntru, în centru, și că ar trebui desfășurat undeva afară.

A rămas că revin la Vama Buzăului în primăvară, să văd locurile pentru festivalul pe care am putea să îl deschidem. Am revenit și am văzut locul unde astăzi desfășurăm Festivalul: printre brazi, poteci, cer senin și un râu de munte. Un loc ca-n povești! Pe pajiștea aceasta se țineau în trecut serbări locale. Este locul perfect, am gândit. Îmi plăcea totul la acel loc, era mirific, inclusiv faptul că, pentru a ajunge la tăpșanul ăsta, trebuia să treci un podeț îngust. Îl facem, i-am spus domnului primar, dar vă rog frumos să nu punem scaune de plastic, să punem baloți de paie. Și seara să facem foc de tabără pentru oameni, să asculte muzică de la foc.

Dar de unde vine numele Festivalului Vama de la Munte?

Ducu Bertzi: În primul rând este legat de numele comunei Vama Buzăului. Apoi, am vrut să facem și o diferență față de Vama Veche. Dacă spuneai Folk la Vamă, toată lumea se gândea, hai la Vama Veche că e festival! Și atunci am separat astfel apele. Practic, dacă vii la Festival, ești un vamaiot de munte.

Un detaliu la care nimeni nu s-ar gândi: de ce spuneați că v-a fost greu cu baloții de paie?

Ducu Bertzi: Pentru că astăzi mulți se împachetează pe rotund și nu mai este așa ușor să găsești baloții clasici, s-au schimbat mașinăriile și sistemul de balotare. Oamenilor, însă, le place să stea la Festival și direct pe pături, întinși pe iarbă, și la cort, și pe scaune rabatabile de pescuit... în natură să fie!

La prima ediție a Festivalului s-a cântat pe scena mică, mai ales că nu era nici foarte mult public. Au fost Mircea Vintilă, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu, dar și folkiști tineri pe care i-am invitat să îi promovăm și să înțeleagă lumea că muzica folk are viitor și e pe mâini bune. Apoi, Festivalul a crescut de la un an la altul. În al doilea an deja se lărgise spectrul, erau mulți oameni pe lateralele scenei și nu-i mai vedeam pe toți. Tot atunci a trebuit să mutăm scena și să o fixăm pe lung, să meargă în adâncime, să se poată așeza publicul. Iar după anul trei a trebuit să înlocuim scena mică cu cea mare pentru că Festivalul ajunsese deja la câteva mii de oameni de ediție.

Festivalul are și sesiune de open stage, ceea ce este o noutate la festivalurile de acest gen. Cine poate participa la open stage?

Ducu Bertzi: Orice iubitor de muzică dorește să cânte pe scenă, oricine are un instrument cu el sau dorește să se familiarizeze cu scena, cu sunetul și cu publicul. Pentru ei ținem open stage în fiecare dintre cele două zile de la ora 16:00. Ca line-up, primul artist intră în scenă la ora 17:30 în ambele zile, iar prezentator va fi Cristi Dumitrașcu de la Rock FM. Eu voi cânta sâmbătă, în prima zi, împreună cu Constantin Neculae, și tot sâmbătă mai cântă Dan Bittman cu Jul Baldovin, Cristi Dumitrașcu și Andreas Aron, Alina Manole, Ocru și Dianna. Duminică vor cânta Iris, Mircea Baniciu & Band, Fără Zahăr, Cătălin Stepa și Aurelian Epuraș, T.V.A, Ștefan Orfescu și Andreea Hristea & Family.

Dar să știți că Vama de la Munte nu înseamnă doar experiența muzicală. Zona are o grămadă de atracții turistice, cascade, poteci, rezervație de zimbri, legende. Te poți caza și la pensiunile sătenilor, dar și la cort sau la rulotă, pentru că punem la dispoziție camping gratuit. Poți mânca în puncte gastronomice locale, au acolo un circuit tare fain de așa ceva. Bați la ușa localnicilor și mânânci ce mănâncă și ei în ziua aceea, din grădină, produs de ei totul, deci nu poți comanda ce vrei tu.

Publicul Vama de la Munte pare în primul rând unul fugit din calea betoanelor. Și cum mai este acest public? Care, iată, deja s-a fidelizat și vă urmează de 7 ani sus pe munte.

Ducu Bertzi: Educat, sensibil și inteligent, în primul rând. Și da, este un public evadat din oraș în natură, care caută liniștea, autenticitatea, muzica pură, poezia. Și care preferă să nu stea pe telefoane. Un public care vrea să simtă, spirit liber și neîngrădit. Vin și tineri, dar și oameni maturi care își aduc familiile și copiii. Deci nu vorbim doar de nostalgici ai muzicii folk. Dar da, drept e că noi avem și acest public fidel care ne-a urmat în timp.

Dar în general, publicul care vine la Vama Buzăului caută alternative pentru gălăgia care se difuzează acum la radio, fără nicio supărare pentru realizatorii de programe. Deci caută liniștea și esența. Nu o găsește nici pe internet, și atunci se refugiază în simplitate, în natură.

Și vin la noi sau merg la alte festivaluri de profil, pentru că sunt multe acum, sunt zeci împrăștiate local prin țară, se țin în mijlocul naturii, este o explozie de așa ceva.

Este, de pildă, Brezoi, deja celebru, este Gărâna Jazz Festival pornit long time ago de Johhny Răducanu cu o pianină într-o curte, mai este și Folk Țestos din Greci, Tulcea, un festival simpatic numit așa pentru că au broaște țestoase prin zonă. Există și B Zone Folk (bizon) de la zimbrii locali și mai există în altă parte a țării și un festival de folk ținut în lavandă, foarte frumos.

Vedeți, oamenii caută să se liniștească după bombardamentul ăsta mediatic și după stresul de zi cu zi. Și atunci vorbesc între ei, “hai să mergem acolo, haide dincolo că ne simțim bine”.

Sunt dispuși să plătească mult, numai să se liniștească. Și muzica folk exact asta le oferă, este balsam pentru sufletele lor agitate. Fiindcă în folk nu ai niciun fel de artificii, ai versul, exprimarea directă a artistului, vocea, un instrument și cam atât. Nimic nu te păcălește, nimic nu-ți fură ochiul, totul este la vedere și extrem de sincer.

Vama de la Munte

Vama de la Munte

Avem aproximativ 50 de festivaluri de folk în fiecare an. Se poate spune că există în mod real acest reviriment al folkului sau previziunea este una optimistă?

Ducu Bertzi: Așa pare, dacă ne uităm la explozia festivalurilor de profil din ultimii ani. Asta înseamnă că este interes, că există public tânăr care poate accesa astfel de evenimente și care poate crea o piață bună pentru organizatorii de evenimente. Deci nu vorbim aici doar de nostalgici, vorbim de public nou care acum descoperă sau redescoperă folk-ul. Un dezavantaj, însă, este subfinanțarea acestui tip de spectacole și restricțiile bugetare, cel puțin în acest an.

Soluții, însă, există: se poate merge pe parteneriate și pe tot felul de proiecte.

Talente avem, public avem, nu ne lipsește nimic. Doar să ne așezăm să colaborăm, pentru ca povestea să meargă mai departe. Merită să fie așa pentru că muzica folk – și nu numai acest stil – nu este doar parte din cultură, ci este mult mai mult de atât; este hrană pentru suflet. Liniștește, sensibilizează, le face bine oamenilor.

Și pe mine, personal, mă hrănește după atâția ani de folk. Când sunt la Vama Buzăului și nu cânt, îmi place să stau în spatele scenei, să ascult muzica și să privesc oamenii, să le văd reacțiile. Îmi place să îi urmăresc cum stau și ascultă muzica ori cum se plimbă de colo-colo pe pajiștea aceea. Iar locul în sine, acolo între apă și munte, îmi creează mereu o stare extraordinară pe care nici măcar nu o pot pune în cuvinte. De fiecare dată plec de acolo îmbogățit sufletește. Mă bucură mai ales că pot sprijini și prin acest festival tinerele talente din folk, voci care promit. Pentru că slavă Domnului, avem.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]