Va trece Acordul Mercosur de Parlamentul European? (o explicație)

Negocierile dintre Uniunea Europeană și Mercosur au început încă din 1999, însă acordul final a fost semnat în 2019 și urmează să fie ratificat de parlamentele statelor membre. (sursă foto: European Newsroom)

Aș vrea să încercăm o privire asupra Acordului Mercosur și a evoluției sale acum după semnarea din Paraguay. Important este ce urmează? Deși nu sunt economist am ceva studii de economie la bază făcute pe vremea de tristă amintire în calitatea mea de inginer șef la o bază militară. Acordul UE-Mercosur a intrat într-o fază critică și extrem de tensionată la începutul acestui an. Deși a fost semnat oficial pe 17 ianuarie 2026 în Paraguay, acesta nu este încă aplicabil. Parlamentul European (PE) deține acum rolul de „filtru final” și poate, teoretic, să blocheze întregul proces. Iată o analiză a pașilor următori și a puterii pe care o mai are Parlamentul:

1. Rolul Parlamentului European: „Da” sau „Nu” (fără modificări)

După semnarea de către Comisia Europeană și aprobarea de către Consiliu (statele membre), textul ajunge în Parlamentul European pentru consimțământ (procedura de aprobare).

• Veto decisiv: Parlamentul are drept de veto. Dacă europarlamentarii votează împotrivă, acordul moare.

• Fără amendamente: Parlamentul nu poate schimba nicio virgulă din cele peste 6.000 de pagini ale tratatului. Poate doar să îl accepte sau să îl respingă în totalitate.

  

  Sondaj INSCOP: Armata, instituția în care votanții AUR au cea mai mică încredere dintre toți românii. Care ar fi explicațiile

  

  Laura Andreșan, la un pas de sinucidere. De ce s-a gândit să-și ia viața fosta soție a lui Grasu XXL
• Dezbaterile imediate: Chiar în această săptămână (ianuarie 2026), în Parlament încep dezbateri aprinse. Se așteaptă ca votul final să aibă loc în februarie 2026.

2. Obstacolele juridice: Curtea de Justiție a UE

Un aspect foarte important apărut recent este solicitarea unor grupuri de europarlamentari de a trimite acordul către Curtea de Justiție a UE (CJUE).

• Rolul PE: Pe 21 ianuarie 2026, Parlamentul votează dacă solicită un aviz de la CJUE pentru a verifica dacă acordul respectă tratatele UE (în special pe partea de protecție a mediului și standarde agricole).
• Impact: Dacă se cere acest aviz, procesul de ratificare ar putea fi suspendat luni de zile până la decizia judecătorilor.

3. Strategia „Split” (Separarea Acordului)

Pentru a evita blocajele în parlamentele naționale (unde țări precum Franța sau Austria se opun vehement), Comisia a împărțit acordul în două:

1. Acordul Comercial Interimar (iTA): Conține doar partea de taxe vamale și comerț. Acesta are nevoie doar de aprobarea Parlamentului European pentru a intra în vigoare provizoriu.
2. Acordul de Parteneriat (EMPA): Conține dialogul politic și cooperarea. Acesta trebuie ratificat de toate cele 27 de parlamente naționale (inclusiv cel al României).

O concluzie importanta la momentul actual: Parlamentul European este acum singura instituție care mai poate opri partea comercială a acordului (eliminarea tarifelor) să intre în vigoare rapid, în 2026.

Cum înțelegem Acordul Mercosur?

Pentru a înțelege dacă acordul va trece sau nu de votul din februarie 2026, trebuie să privim Parlamentul European ca pe un câmp de luptă între necesitatea economică (materii prime, exporturi industriale) și protecționismul agricol/ecologic. Iată cum se împart taberele în acest moment:

1. Susținătorii (Tabăra „Pro-Comerț”)

Aceștia văd acordul ca pe o necesitate geostrategică pentru a reduce dependența UE de China și pentru a deschide piețe noi pentru mașinile și tehnologia europeană. PPE (Partidul Popular European): Cel mai mare grup (unde se află și PNL/PMP).

Deși sunt tradițional pro-comerț, au o dilemă internă: trebuie să echilibreze interesele industriei germane (care vrea acordul) cu cele ale fermierilor (care se tem de carnea de vită din Brazilia). Verdict: Majoritar PRO, dar cu rețineri. Renew Europe: Grupul liberal (unde se află REPER/USR). Sunt cei mai vocali susținători ai acordului, considerând că acesta va aduce standarde de mediu europene în Amazonia prin clauzele de sustenabilitate. Verdict: PRO. ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni): Susțin în general liberul schimb, dar sunt sensibili la suveranitatea națională. Verdict: Predominant PRO.

2. Opoziția (Tabăra „Anti-Acord”)

Aceștia critică acordul fie din motive ecologice, fie pentru a proteja fermierii locali de concurența „neloială” a produselor sud-americane mai ieftine. S&D (Socialiștii și Democrații): Grupul unde se află PSD. Sunt extrem de divizați. Delegația franceză este total împotrivă, în timp ce cea germană și spaniolă sunt pentru. Condiționează votul de garanții suplimentare pentru drepturile muncitorilor și protecția pădurilor. Verdict: DIVIZAȚI (vot decisiv). Verzii (The Greens/EFA): Opoziție totală.

Ei susțin că acordul este un „dezastru pentru climă” și că va accelera defrișările în pădurea amazoniană. Verdict: CONTRA. Stânga (The Left): Opoziție fermă, axată pe protecția micilor producători și critici la adresa multinaționalelor. Verdict: CONTRA. Patrioții pentru Europa (PfE) & Europa Națiunilor Suverane (ESN): Grupurile de extremă dreapta se opun în principal pentru a proteja fermierii naționali (în special cei din Franța și Ungaria) de importurile masive. Verdict: CONTRA.

Calculul puterii: va trece acordul?

Situația este extrem de strânsă. Iată elementele care vor decide rezultatul:

Factor Decisiv Impact asupra votului "Linia Franceză" Europarlamentarii francezi din toate grupurile vor vota aproape sigur împotrivă, presând colegii de grup din alte țări să facă la fel. Garanțiile suplimentare Dacă Comisia Europeană reușește să atașeze un „instrument adițional” (o anexă) cu sancțiuni pentru defrișări, ar putea convinge o parte din S&D să voteze „DA”. Presiunea Fermierilor Protestele violente ale fermierilor din fața Parlamentului în ziua votului ar putea speria suficienți europarlamentari PPE pentru a bloca ratificarea.

O a doua concluzie este: în acest moment, acordul are o majoritate fragilă. Succesul depinde de capacitatea grupului PPE și a unei părți din S&D de a ignora presiunea lobby-ului agricol în favoarea beneficiilor industriale și geopolitice.

”Plasele de siguranță” al Comisiei Europene

Pentru a obține votul Parlamentului European, Comisia Europeană a introdus în textul final (și în anexele interpretative) o serie de „plase de siguranță” menite să protejeze producătorii agricoli europeni. Acestea sunt punctele-cheie pe care susținătorii acordului le folosesc pentru a convinge europarlamentarii indeciși:

1. Clauza de Salvgardare Agricolă

Aceasta este „frâna de urgență”. Permite UE să reintroducă taxe vamale dacă importurile de produse agricole din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay) cresc atât de mult încât provoacă sau amenință să provoace „prejudicii grave” fermierilor europeni. Cum funcționează: Dacă piața locală de carne de vită sau pui este inundată, UE poate suspenda preferințele tarifare pe o perioadă determinată.

2. Sistemul de Cote (Limitarea Cantității)

Contrar temerilor, acordul nu permite importul nelimitat de produse sensibile fără taxe. S-au stabilit cote stricte:

• Carne de vită: Aproximativ 99.000 de tone pe an (mult sub temerile inițiale de sute de mii de tone).
• Carne de pasăre: 180.000 de tone (eșalonate pe parcursul a 5 ani).
• Zahăr: Limitări stricte pentru a proteja producătorii de sfeclă din Europa.

Orice kilogram importat peste aceste cote va fi taxat la prețul întreg, făcându-l necompetitiv.

3. Clauza „Mirror” (Oglindirea Standardelor)

Acesta este cel mai disputat punct. Parlamentul European a cerut ca produsele importate să respecte aceleași reguli ca cele europene.

• Pesticide: Interzicerea importului de produse care conțin reziduuri de pesticide interzise în UE.
• Antibiotice: Animalele crescute cu promotori de creștere (hormoni/antibiotice interzise în UE) nu au voie pe piața europeană.
• Trasabilitate: Brazilia trebuie să demonstreze că vitelul nu provine din zone defrișate recent (folosind sisteme de monitorizare prin satelit).

4. Mecanismul de Sancțiuni pentru Defrișări

Pentru a calma grupul S&D și Verzii, s-a adăugat un capitol privind Comerțul și Dezvoltarea Durabilă (TSD).

• Dacă o țară din Mercosur (ex. Brazilia) încalcă Acordul de la Paris privind clima sau permite defrișări ilegale masive, UE poate suspenda partea comercială a acordului.
• Noutate 2026: S-a agreat că aceste sancțiuni pot fi aplicate înainte ca daunele să fie iremediabile.

Cele trei mari puncte de fricțiune (de ce fermierii sunt totuși nemulțumiți?)

Deși există aceste clauze, organizațiile agricole (precum COPA-COGECA) susțin că ele sunt greu de verificat în practică:

1. Costurile de producție: Fermierii europeni au costuri mult mai mari din cauza reglementărilor stricte de mediu, în timp ce în America de Sud terenul și forța de muncă sunt ieftine.
2. Verificarea la sursă: Este dificil pentru inspectorii UE să verifice fiecare fermă din adâncul Amazonului sau din regiunea Chaco.
3. Efectul cumulativ: Fermierii spun că nu e vorba doar de Mercosur, ci de toate acordurile la un loc (Noua Zeelandă, Chile, Ucraina), care împreună „sugrumă” producția locală.

Următorul pas critic

În săptămânile rămase până la votul din februarie, Parlamentul European va analiza dacă aceste clauze sunt „auto-executabile” (adică dacă se aplică automat) sau dacă depind de voința politică a Comisiei, care adesea ezită să blocheze comerțul. Pentru a înțelege de ce există o tensiune atât de mare în Parlamentul European, trebuie să privim cifrele brute. Diferența de preț și de cost de producție între cele două regiuni este masivă, iar acest lucru explică de ce fermierii europeni (și mulți europarlamentari) se tem de un „șoc al prețurilor”.

Iată o comparație bazată pe datele din ianuarie 2026:

1. Carnea de Vită (produsul cel mai disputat)

Brazilia a devenit în 2025 cel mai mare producător mondial de carne de vită, depășind SUA, ceea ce îi oferă o economie de scară imbatabilă.

• Prețul la poarta fermei (estimat)-UE: Aproximativ €6,90 - €7,00 / kg (în carcasă). Brazilia/Argentina: Aproximativ €3,50 - €4,20 / kg.

• Taxe Vamale: În prezent, UE aplică taxe de până la 58% pentru carnea de vită din afara cotelor. Acordul va elimina aceste taxe pentru o cotă de 99.000 de tone, făcând carnea sud-americană cu mult mai ieftină decât cea locală.

2. Carnea de Pasăre (Pui)

Industria avicolă din UE este deja sub presiune din cauza importurilor din Ucraina, iar Mercosur ar putea fi lovitura finală pentru mulți producători mici.

• Costul de producție: În țări precum Brazilia, costul este cu 25-30% mai mic decât în UE (Polonia sau România).
• Miza: Acordul introduce o cotă de 180.000 de tone fără taxe. Având în vedere că Brazilia folosește furaje mult mai ieftine (soia și porumb propriu), puiul lor va ajunge la raft în Europa la un preț cu care producătorii români nu pot concura fără subvenții masive.

3. Zahărul și Etanolul

• Zahăr: Brazilia este cel mai eficient producător mondial. Peste 30 de pesticide permise în trestia de zahăr din Brazilia sunt interzise în UE pentru sfecla de zahăr.

• Preț: Zahărul din Mercosur este, în medie, cu 35% mai ieftin pe piețele internaționale decât cel produs în UE.

De ce contează aceste cifre pentru Parlamentul European?

Europarlamentarii primesc două mesaje contradictorii:

1. Consumatorii: Vor prețuri mai mici la raft, mai ales după inflația record din ultimii 2 ani.

2. Fermierii: Spun că dacă prețul scade sub costul lor de producție, vor da faliment, ceea ce va duce la dependența totală a Europei de importuri alimentare (o problemă de securitate națională).

Trebuie să notam următoarele: un aspect critic votat recent este „clauza de 5%”. Dacă importurile din Mercosur cresc și duc la o scădere a prețului în UE cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani, se pot reintroduce automat taxele de protecție. Pentru România, acordul UE-Mercosur este un „cuțit cu două tăișuri”. Deși la nivel politic Bucureștiul a urmat linia majorității din Consiliul European, impactul economic va fi resimțit diferit de diversele sectoare din țara noastră.

Ce însemnă ratificare acordului pentru România

În analiza mea nu am cupris îtreg peisaju dar m-am referit la unele aspecte importante. Este o analiza la rece fara a încerca să o extind în toate sectoarele. Iată analiza specifică, așa cum o văd eu-deci perfectibilă- pentru România în contextul ratificării de către Parlamentul European:

1. Ce câștigă România: Sectorul Industrial și Auto

Cel mai mare câștigător pentru România este sectorul manufacturier, în special industria auto (Dacia și furnizorii de componente).

• Exportul de Mașini: În prezent, țările Mercosur (în special Brazilia) aplică o taxă vamală de 35% pentru automobilele produse în UE. Eliminarea acestei taxe va face mașinile produse la Mioveni sau Craiova mult mai competitive pe o piață de peste 270 de milioane de consumatori.
• Piese Auto și Mașini-Unelte: România are o rețea vastă de fabrici de componente auto care vor beneficia indirect de creșterea exporturilor de vehicule germane sau franceze către America de Sud.
• Sectorul IT și Servicii: Acordul facilitează participarea companiilor de IT din România la licitații publice în țările Mercosur, oferind un cadru legal stabil pentru exportul de software și servicii digitale.

2. Ce pierde România: Sectorul Agricol (marea vulnerabilitate)

România este unul dintre cei mai mari producători agricoli din UE, iar fermierii noștri se află în competiție directă cu giganții din America de Sud.

• Carnea de Pasăre și Porc: Producătorii români, deja afectați de costurile ridicate cu energia și furajele, se tem de puiul brazilian ieftin. Chiar dacă există cote, apariția acestora pe piața UE va pune presiune pe prețurile de dumping.

• Cerealele: Deși România exportă cereale, Brazilia și Argentina sunt forțe mondiale în producția de porumb și soia. Creșterea volumelor de cereale sud-americane pe piața globală poate scădea prețul la bursa de la Paris (MATIF), afectând profitabilitatea fermierilor români.

• Micii Producători de Carne de Vită: Deși România nu este un exportator masiv de vită premium, fermierii din zonele montane vor găsi tot mai greu piață de desfacere în restul Europei, unde carnea de vită argentiniană va deveni mai accesibilă.

Pachetul de compensare finaciar și legislativ al Comisiei Europene

Pentru a calma revoltele fermierilor și pentru a asigura votul favorabil în Parlamentul European (programat pentru februarie 2026), Comisia Europeană a pus pe masă un Pachet de Compensare financiar și legislativ. Acesta nu este un simplu „cec în alb”, ci un mecanism complex care vizează atenuarea șocului economic. Iată ce înseamnă acesta pentru fermierii din România și din restul Europei:

1. Fondul de Urgență și Majorarea Bugetului (2028-2034)

Comisia Europeană a anunțat recent (ianuarie 2026) o propunere de majorare a bugetului pentru Politica Agricolă Comună (PAC). Se discută despre un buget de aproximativ 400 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034 (o creștere cu circa 13 miliarde față de actualul buget). Se va crea un fond special de rezervă (fond de criză) care poate fi accesat imediat ce se demonstrează că importurile din America de Sud au scăzut prețurile la raft în România cu mai mult de 5%. România, fiind a șasea cea mai mare alocare din UE, ar urma să primească o cotă parte semnificativă (se estimează peste 60 de miliarde de euro în total pe noul exercițiu financiar), o parte fiind condiționată de modernizarea fermelor pentru a rezista concurenței.

2. „Clauza de 5%” și Monitorizarea în Timp Real

Ministrul Agriculturii din România a solicitat la Bruxelles (9 ianuarie 2026) garanții că acest pachet nu este doar teoretic. Dacă volumul importurilor preferențiale depășește cu 5% media ultimilor 3 ani, acordul poate fi suspendat temporar pentru acel produs. România a cerut ca produsele care intră din Mercosur să fie testate obligatoriu în laboratoarele fiecărui stat membru (ex. ANSVSA în România), pentru a verifica dacă respectă standardele de pesticide și hormoni. Costurile acestor testări ar urma să fie subvenționate de UE.

3. Sprijin pentru „Fermele de Familie”

Deoarece marea temere este că giganții agricoli din Brazilia vor mătura micile ferme românești, pachetul de compensare include:

• Plăți redistributive: Mai mulți bani pentru fermele mici și medii (sub 50 de hectare) din România, pentru a le ajuta să se specializeze pe produse bio sau cu valoare adăugată mare, unde Brazilia nu poate concura.

• Ajutor pentru „Ecocondiționalitate”: Fermierii români primesc subvenții pentru a respecta regulile verzi ale UE; pachetul de compensare ar urma să acopere o parte mai mare din aceste costuri, astfel încât fermierul român să nu fie dezavantajat de costurile de producție mai mari.

Există oare o miză în România? Da în mod sigur dar diferențiată. Există o tensiune internă în Guvernul României:

• Ministerul Economiei susține acordul (pentru exporturile auto și industriale).
• Ministerul Agriculturii refuză să semneze memorandumurile de susținere fără garanții financiare scrise.

România ar putea primi miliarde de euro în plus în următorul deceniu, dar acești bani vor veni doar dacă fermierii români acceptă „sacrificiul” de a împărți piața cu produsele sud-americane.

Evaluarea aprobării Acordului Mercosur în Parlamentul European

Pentru a vedea dacă pachetul de compensare și acordul trec cu succes, luna februarie 2026 este decisivă. Parlamentul European se transformă într-o adevărată arenă unde se vor confrunta interesele industriale și cele agricole.Iată calendarul evenimentelor și pașii critici pe care îi poți urmări:

1. Calendarul Votului (februarie 2026)

După semnarea oficială din 17 ianuarie în Paraguay, textul a ajuns pe masa europarlamentarilor. Cum vor acționa:

• Săptămâna 1-5 Februarie: Dezbateri în Comisia pentru Comerț Internațional (INTA) și Comisia pentru Agricultură (AGRI). Aici vei vedea primele semnale: dacă aceste comisii dau un aviz negativ, presiunea pe votul final va fi uriașă.
• Mijlocul lunii Februarie (Sesiunea Plenară): Votul de consimțământ. Acesta este momentul "totul sau nimic". Dacă Parlamentul votează "DA", partea comercială a acordului (iTA) poate intra în vigoare provizoriu chiar din 2026.
• Monitorizarea "Pachetului von der Leyen": În paralel cu votul pe acord, Parlamentul va vota și alocările bugetare de urgență (cele 45 de miliarde de euro propuse pentru fermieri). Mulți europarlamentari condiționează votul pentru Mercosur de aprobarea prealabilă a acestor bani.

2. Ce trebuie să urmărești tu cititorule (semnale de alarmă)

Dacă vrei să știi din timp în ce direcție înclină balanța, fii atent la aceste trei evenimente:

A. Decizia Curții de Justiție (CJUE)

Chiar în aceste zile (final de ianuarie), Parlamentul votează dacă trimite acordul la CJUE pentru verificare.

• Dacă se trimite: Procedura de ratificare se poate bloca pentru 18-24 de luni. Acordul intră în "moarte clinică" temporară.
• Dacă nu se trimite: Drumul este liber pentru votul din februarie.

B. Moțiunea de Cenzură

Există grupuri politice care au depus o moțiune de cenzură împotriva Comisiei von der Leyen, acuzând-o că a "vândut" agricultura europeană.

• Deși are șanse mici să treacă, numărul de voturi pentru moțiune îți va arăta cât de mare este, de fapt, opoziția față de Mercosur în Parlament.

C. Reacția României și a Franței

• Franța: Dacă guvernul de la Paris reușește să formeze o "minoritate de blocaj" mai solidă sau dacă europarlamentarii francezi conving grupul S&D (Socialiștii) să voteze contra, acordul pică.

• România: Urmărește declarațiile Ministerului Agriculturii din București. Dacă aceștia confirmă primirea garanțiilor scrise pentru fondurile de compensare, înseamnă că europarlamentarii români din grupurile mari (PPE și S&D) vor vota probabil "PENTRU".

Evaluare votului în Parlamentul european (la ora actuală)

Votul programat pentru luna februarie 2026 în Parlamentul European (PE) se anunță a fi unul dintre cele mai strânse din actuala legislatură. Iată distribuția estimată a forțelor politice, bazată pe ultimele dezbateri și voturi preliminare (cum a fost cel privind clauzele de salvgardare din decembrie 2025):

Configurația votului în Parlamentul European (720 mandate)

1. Tabăra „PENTRU” (Majoritate fragilă: ~370 - 390 voturi)

Această tabără susține acordul pentru beneficiile industriale (exporturi auto, mașini-unelte) și accesul la materii prime critice (litiu).

• PPE (Partidul Popular European) – 188 mandate: Este principalul motor al acordului. Deși unii membri francezi sau polonezi ar putea vota „împotrivă” din cauza presiunii fermierilor, se estimează că peste 95% din grup va vota PRO.
• Renew Europe – 77 mandate: Susținători fermi ai liberului schimb. Văd în Mercosur o oportunitate strategică de a reduce dependența de China. Vot estimat: 100% PRO.
• S&D (Socialiștii și Democrații) – 136 mandate: Sunt „pilonul oscilant”. Delegațiile din Germania, Spania și Portugalia sunt PRO, dar cele din Franța și parțial România/Italia au rețineri. Se estimează că aproximativ 75-80% din grup va vota PRO, după ce au primit garanții privind drepturile muncii.

2. Tabăra „CONTRA” (Opoziție vocală: ~280 - 310 voturi)

Această tabără este formată dintr-o alianță neobișnuită între partidele de stânga (ecologiști) și cele de dreapta (naționaliști/protecționiști).

• Patrioții pentru Europa (PfE) – 84 mandate: Grupul condus de Jordan Bardella și Viktor Orbán se opune vehement pentru a proteja suveranitatea alimentară și fermierii naționali. Vot estimat: 90% CONTRA.
• Verzii (Verts/ALE) – 53 mandate: Opoziție totală bazată pe motive climatice. Ei consideră că acordul va accelera distrugerea Amazonului. Vot estimat: 100% CONTRA.
• Stânga (The Left) – 46 mandate: Se opun globalizării și consideră că acordul favorizează doar marile corporații. Vot estimat: 100% CONTRA.
• ESN (Europa Națiunilor Suverane) – 25 mandate: Opoziție naționalistă dură. Vot estimat: 100% CONTRA.

3. Grupurile Divizate (Cei care vor decide rezultatul)

• ECR (Conservatorii și Reformiștii) – 78 mandate: Sunt sfâșiați între dorința de a susține liberul schimb și nevoia de a proteja fermierii (în special delegația Poloniei - PiS). Se estimează un vot împărțit: 40% PRO / 60% CONTRA sau Abținere.

Post Scriptum (încerc să vă fac o favoare ca să va asigurați de informații credibile): nu trag concluzii eu am prezentat faptele, concluziile le iau cei în drept. Vreau să vă mai prezint sursele de informare reale pe care le puteți urmări în perioada următoare. Surse de informare: Pentru a urmări în timp real ce se decide la Bruxelles și Strasbourg în această perioadă critică (ianuarie – februarie 2026), iată cele mai sigure surse de informație oficială. Deoarece Parlamentul European este acum singura instituție care mai poate opri sau amâna acordul semnat pe 17 ianuarie în Paraguay, aceste link-uri vă vor oferi acces direct la voturi și dezbateri:

1. Parlamentul European – Secțiunea Știri (News)

Este sursa principală pentru comunicatele de presă oficiale. Aici se publică rezultatele voturilor imediat ce acestea sunt finalizate.

• Link: europarl.europa.eu/news/ro
• Ce să cauți: „Mercosur”, „Curtea de Justiție” sau „Moțiune de cenzură”.

2. Multimedia Centre (transmisiuni live)

Dacă doriți să vedeți dezbaterile live (cu traducere în limba română), acesta este locul unde sunt transmise toate sesiunile plenare.

• Link: multimedia.europarl.europa.eu
• Eveniment cheie: Urmăriți sesiunea din 21-22 ianuarie 2026 pentru votul privind trimiterea acordului la Curtea de Justiție a UE.

3. Legislative Observatory (OEIL)

Acesta este „dosarul medical” al fiecărei legi. Aici puteți vedea exact în ce stadiu se află ratificarea și care sunt pașii următori.

• Link: oeil.secure.europarl.europa.eu
• Cod de procedură: Căutați după cuvântul cheie „Mercosur” pentru a vedea statusul acordului interimar (iTA).

4. Pagina de Facebook/X a Biroului PE în România

Pentru o perspectivă adaptată publicului român, biroul local al Parlamentului publică rezumate și explică modul în care au votat europarlamentarii noștri.

• Facebook: Parlamentul European în România