Economie
Unul din zece bucureșteni este imigrant. Primăria Capitalei abia începe să-i numere și să-i integreze
Din cuprinsul articolului
Unul din zece bucureșteni este imigrant. Deja peste 110.000 de cetățeni, majoritatea din țări terțe, din afara Uniunii Europene, au drept de ședere în regiunea București - Ilfov. Ponderea cea mai mare, aproximativ 40.000 de persoane, o reprezintă cei veniți la muncă din țările asiatice. Primăria Capitalei abia acum constată valul de migranți din București. Planul primăriei începe cu o finanțare de 250.000 de euro pentru o strategie de incluziune a migranților.
Câți imigranți sunt în București? MAI răspunde prompt, cu evidențe clare
”Evenimentul Zilei” a solicitat autorităților o situație a numărului de imigranți din regiunea București - Ilfov. Răspunsul a venit prompt din partea Ministerului Administrației și Internelor (MAI), prin Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Este de remarcat reacția rapidă, disponibilitatea la dialog și evidențele clare furnizate de această instituție.
La data de 30 iunie 2025, în regiunea București - Ilfov aveau drept de ședere valabil 82.782 cetățeni ai unor state terțe, altele decât UE. Dintre aceștia, 35.749 sunt muncitorii în Horeca și construcții, veniți din state ca Nepal (peste 15.000), Sri Lanka, India, Bangladesh sau Filipine.
Restul migranților cu drept de ședere în regiunea București - Ilfov sunt de origine arabă, chineză, dar și foarte mulți cetățenii ucrainieni și din Republica Moldova.
Suedezii, cei mai mulți rezidenți europeni din București
Alți peste 27.000 de cetățeni europeni au drept de ședere emis de autoritățile române în regiunea București Ilfov.
Surprinzător, cei mai mulți dintre europenii care au domiciliu în București sunt suedezii: 6.489 de rezidenți, urmați de italieni (4.894 rezidenți) și olandezi (3.215 rezidenți).
Bucureștiul este domiciliu de reședință și pentru 2.035 de cetățeni francezi, 1.388 de cetățeni germani și 1.268 de greci. Capitala României este preferată și de alte câteva mii de europeni, printre care 700 de spanioli, 511 norvegieni și 478 de polonezi.
Numărul migranților din București s-a dublat, în doi ani
Prezența migranților în regiunea București - Ilfov este de notorietate, deja de câțiva ani. Numărul celor veniți la muncă din țări asiatice, precum Sri Lanka, Bangladesh, Nepal, India sau Filipine este în continuă creștere. Îi vedem zilnic pe șantiere, la restaurante sau când ne livrează mâncarea.
Prezența lor, în număr tot mai mare, începe să genereze și probleme de ordin social. Au nevoie de servicii medicale, folosesc infrastructura orașelor și încep să dezvolte comunități. Vor să rămână în România, să devină imigranți.
Primăria Capitalei abia acum constată ceea ce se vede cu ochiul liber, de ani buni: a crescut prezența migranților. Prima reacție a autorității a fost să întocmească o Strategie pentru Incluziunea Migranților în Municipiul București. Din document aflăm că ”în regiunea București - Ilfov se constată o creștere accelerată a numărului de migranți”. Practic, numărul persoanelor venite la muncă din țări asiatice s-a dublat, în doar doi ani.
Doar planuri teoretice ale Primăriei pentru migranți
Problematica migranților este abordată doar teoretic de către Primărie. Strategia pentru Incluziunea Migranților este la stadiul de document supus dezbaterii publice.
Inclusiv prevederile din această strategie sunt, deocamdată, teoretice. Sunt corect identificate nevoile sociale ale migranților, cum ar fi cursuri gratuite de limba română, acces la servicii sociale, acces la un call-center.
Niciunul din mecanismele invocate în strategie nu este astăzi funcțional. Primăria nu are o structură specializată pentru acest domeniu, iar locațiile pentru serviciile sociale și de integrare urmează să fie identificate.
Singurul lucru concret pe acest subiect este finanțarea 1.259.150 lei (aproximativ 250.000 euro), asigurată de Primărie pentru realizarea acestei strategii.
Mulți bucureșteni se opun integrării migranților
Strategia de incluziune a migranților a generat peste 700 de reacții din partea bucureștenilor, pe site-ul primăriei Capitalei. Un număr record, care arată un interes major pentru această problemă.
Majoritatea celor care au citit strategia s-au opus vehement oricărei formă de integrare a migranților. Domină mesajele de respingere, unele dintre ele chiar cu tentă rasistă. Puțini sunt cei care au adus amendamente la inițiativa municipală.
Reacția negativă dominantă din dezbaterea publică a determinat Primăria să amâne o decizie. Lipsește planul de integrare a migranților, în contextul în care numărul lor este în creștere.
Situația pieței muncii în București
În anul 2024, rata ocupării forței de muncă din România (persoane 15–64 ani) era de 63 %. Procentul este sub media europeană, de 70%, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
București stă mai bine. Zona Capitalei contribuie cu aproximativ 24 % din PIB-ul național, deși aici locuiește doar 10 % din populația țării.
În 2024, în București erau active pe piața muncii peste 1,168,800 de persoane, cu o rată a ocupării de 73,5 %, cu peste 10 puncte mai mare decât media națională. Economia locală din București este dominată de domeniul serviciilor, industria manufacturieră, IT&C și construcții, domenii atractive pentru forța de muncă din țările asiatice.
