Ungaria salvează Centrala Paks de la oprirea totală. Intervenția pe Dunăre a ridicat nivelul apei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ungaria a evitat oprirea completă a Centralei Nucleare Paks după ce pragul de fund construit de urgență pe Dunăre a ridicat nivelul apei cu 15–20 de centimetri în zona instalațiilor. Premierul Péter Magyar a anunțat miercuri seară că cele două turbine aflate în funcțiune nu mai trebuie oprite, iar reconectarea celorlalte ar urma să înceapă duminică.

Ungaria salvează Centrala Paks de la oprirea totală

Dacă lucrările și verificările tehnice se desfășoară potrivit calendarului prezentat de premierul ungar, centrala care furnizează aproape jumătate din producția de electricitate a Ungariei ar putea reveni la capacitate maximă vineri, 28 august.

„O muncă uriașă, un rezultat uriaș! Pragul de fund ridică deja nivelul apei cu 15–20 de centimetri. Nu mai este necesară oprirea celor două turbine aflate în funcțiune, iar de duminică începe și reconectarea celorlalte. Începând de vinerea viitoare, Centrala Nucleară Paks ar putea produce la capacitate maximă!”, a transmis Péter Magyar.

Potrivit calendarului anunțat de premier, turbinele oprite ar urma să înceapă să fie reconectate duminică, 23 august, iar revenirea la capacitatea integrală este estimată pentru 28 august.

Operatorul MVM Paksi Atomerőmű nu publicase, la momentul redactării, o confirmare tehnică separată pentru toate termenele prezentate de premier.

Nivelul Dunării a crescut deja cu până la 20 de centimetri

Autoritățile ungare au început în regim de urgență construirea unui prag de fund între Centrala Paks și localitatea Dunaszentbenedek, după ce scăderea puternică a nivelului Dunării a pus în pericol alimentarea cu apă a sistemului de răcire.

Structura este construită din piatră și amplasată transversal pe fundul fluviului. Rolul său nu este de a opri complet apa, ci de a modifica local condițiile de curgere, astfel încât nivelul să crească în zona canalului folosit pentru răcirea centralei.

Guvernul Ungariei anunțase că lucrarea urma să fie realizată într-un interval de aproximativ o lună. În paralel, autoritățile pregătiseră două barje care puteau fi scufundate controlat pentru a crea temporar condițiile necesare menținerii centralei în funcțiune.

Estimările inițiale indicau că pragul finalizat ar putea ridica nivelul Dunării cu cel puțin jumătate de metru. Potrivit lui Péter Magyar, intervenția executată până acum a produs deja o creștere de 15–20 de centimetri.

Centrala Paks ajunsese la aproximativ 10% din capacitate

Centrala nucleară dispune de patru unități și opt turbine și are o putere totală de aproximativ 2.000 MW. În condiții normale, instalația furnizează aproape jumătate din energia electrică produsă în Ungaria.

Nivelul foarte scăzut al Dunării a determinat, la începutul lunii august, oprirea succesivă a mai multor turbine.

În punctul critic al crizei, producția centralei coborâse la aproximativ 240 MW, adică aproape 10% din capacitatea normală.

Pe 1 august, operatorul centralei anunțase oprirea turbinei rămase în funcțiune la Unitatea 1, pe fondul secetei și al scăderii continue a nivelului fluviului. Ulterior, o creștere ușoară a nivelului Dunării a permis repornirea unei turbine, însă prognozele indicau o nouă scădere, iar riscul unei opriri complete rămânea.

sursa: Facebook

Două turbine rămân în funcțiune

Situația s-a schimbat după intervenția făcută pe Dunăre. Potrivit premierului ungar, cele două turbine care funcționează în prezent nu mai trebuie oprite. De duminică ar urma să înceapă reconectarea treptată a celorlalte turbine.

Procesul nu poate fi făcut simultan, deoarece fiecare instalație trebuie verificată și sincronizată cu sistemul energetic înainte de reluarea producției. Dacă nivelul apei rămâne suficient, iar operațiunile tehnice sunt finalizate conform calendarului, Paks ar putea ajunge din nou la o capacitate de aproximativ 2.000 MW până la sfârșitul săptămânii viitoare.

Situația este diferită de cea de la începutul lunii august, când Ungaria se pregătea pentru posibilitatea primei opriri totale a centralei în cei 44 de ani de funcționare.

Autoritățile pregătiseră inclusiv scufundarea unor barje

Pentru a evita oprirea instalațiilor până la finalizarea pragului de fund, autoritățile au pregătit două barje cu o lungime de aproximativ 80 de metri. Acestea puteau fi scufundate controlat și folosite ca obstacol temporar pe fundul Dunării, pentru ridicarea locală a nivelului apei.

În același timp, Ungaria a suplimentat debitul din amonte și a mobilizat echipe ale administrației apelor, companiilor din energie și structurilor de apărare pentru executarea lucrărilor.

Obiectivul imediat a fost menținerea ultimelor turbine în funcțiune, în timp ce intervenția principală urmărește restabilirea nivelului de apă necesar pentru revenirea centralei la puterea nominală.

Situație diferită în România, la Cernavodă

Evoluțiile de la Paks vin în timp ce și România se confruntă cu efectele nivelului foarte scăzut al Dunării. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august, după ce a fost atins pragul critic pentru alimentarea cu apă necesară răcirii.

Cele două reactoare furnizau împreună aproximativ 1.400 MW.

România a rămas astfel temporar fără producția de energie nucleară și a compensat deficitul prin centrale pe cărbune și gaze, producție din surse regenerabile și importuri care pot ajunge la 2.300 MW în orele cu consum ridicat.

Revenirea Centralei Paks la capacitatea maximă ar reduce necesarul de import al Ungariei și ar putea diminua presiunea asupra pieței regionale de energie. Impactul final va depinde însă de ritmul în care turbinele vor fi repornite și de evoluția nivelului Dunării.