Vă amintiți și de insistența cu care fotoreporterii și cameramanii prezentau imagini cu femei și copii, creând impresia că aceștia reprezintă o parte semnificativă a grupului.

Ultima serie de astfel de imagini ne-a fost servită acum câteva luni, cu ocazia incidentelor orchestrate de regimul Erdogan la frontiera Greciei.

Aceste imagini înduioșătoare erau folosite apoi pentru a susține teoria refugiaților de război, care și-au părăsit locuințele din cauza conflictelor, nu a intereselor economice.

Într-un raport de analiză a riscurilor pentru anul 2020, Agenția Europeană a Frontierelor, Frontex, a constatat că 97% dintre imigranții intrați ilegal în UE în 2019 au fost bărbați.

Raportul notează că dacă migrația ilegală globală a scăzut ușor anul trecut, a fost înregistrată în schimb o creștere a migrației ilegale de-a lungul rutei Balcanilor Occidentali și în jurul Greciei.

În 2019, au fost 83.133 de treceri ilegale de-a lungul rutei mediteraneene de est, în apropiere de Grecia, adică cu aproape 30.000 mai mult decât în 2018.

Trecerile ilegale ale frontierelor de-a lungul rutei Balcanilor de Vest aproape s-au triplat, ajungând de la 6000 în 2018 la peste 15.000 în 2019.

În schimb, rutele din Mediterana de vest și centrală au cunoscut o diminuare sensibilă a numărului de treceri ilegale.

În analiza sa, Frontex arată că potrivit datelor sale ca și a altor studii extinse „unul dintre cele mai mari motoare ale migrației către UE este prezența unei diaspore în statele membre vizate”.

Raportul citează un studiu Focus realizat de Rețeaua Europeană de Migrație (REM) care dezvăluie că „regruparea familială se află la originea a peste 30% din noile sosiri în 21 de state membre, și chiar peste 50% în state membre precum Grecia, Spania, Belgia, Croația, Luxemburg, Slovenia”.

Oportunitățile economice, presiunea demografică și crizele au contribuit și ele de o manieră semnificativă la migrația către Europa.

În ceea ce privește expulzarea imigranților clandestini, statele membre UE au declarat că luat „ceva mai puțin de 300.000 de decizii de returnare” pentru „resortisanți din țări terțe, în 2019”, adică cu aproximativ 5% mai multe decât în anul precedent.

Afganistanul, Pakistanul și Bangladeșul au fost țările cele mai reticente să-și primească înapoi cetățenii prinși fără acte în spațiul UE.