Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un ofițer rus care a furnizat serviciilor de informații ucrainene coordonatele și planurile de operațiuni ale propriei brigăzi afirmă că informațiile transmise de el au contribuit la uciderea a peste 300 de militari ruși. Povestea lui Lev Stupnikov, relatată de The Wall Street Journal pe baza interviurilor, mesajelor, imaginilor video și documentelor oficiale, oferă o perspectivă asupra operațiunilor clandestine desfășurate de Kiev în interiorul armatei ruse.
Un ofițer rus a ajutat Ucraina contra țării sale
Stupnikov, în vârstă de 26 de ani, absolvise o academie militară din Sankt Petersburg și ocupa funcția de ofițer responsabil de comunicațiile unui batalion rus desfășurat în apropierea orașului Vuhledar, în estul Ucrainei. Nemulțumirea față de armata rusă și opoziția față de invazia declanșată în februarie 2022 l-au determinat să contacteze serviciile ucrainene prin intermediul lui Dmytro Karpenko, un programator care colabora cu serviciile de informații militare ale Kievului.
Potrivit publicației americane, una dintre primele operațiuni în care a fost implicat Stupnikov a avut loc în februarie 2024. Ofițerul a transmis coordonatele unui teren unde se adunaseră militari și comandanți ruși pentru un exercițiu de pregătire. După ce a fotografiat trupele, el a părăsit zona, înainte ca forțele ucrainene să lanseze un atac cu rachete.
Bilanțul comunicat ulterior de Stupnikov către contactele sale ucrainene indica 68 de morți și 60 de răniți. Printre cei uciși s-ar fi aflat și colonelul Gusein Musayev, comandantul Brigăzii 36 Infanterie Motorizată. Potrivit WSJ, acesta a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri individuale de la începutul invaziei ruse la scară largă.
Ulterior, ofițerul a transmis informații despre pozițiile trupelor, frecvențele radio și planurile de luptă. A contribuit și la sabotarea unor echipamente de supraveghere și control al dronelor. În martie și mai 2024, informațiile sale au precedat alte atacuri în care au fost uciși militari ruși, inclusiv într-o clădire folosită pentru cazarea unor unități de asalt.
Decizia de a colabora cu Ucraina
Potrivit relatării WSJ, deziluzia lui Stupnikov față de armată se acumulase cu mult înainte de trimiterea sa pe front. El era nemulțumit de corupția din instituția militară și de condițiile întâlnite în timpul pregătirii. Invazia Ucrainei i-a consolidat opoziția, după ce a urmărit imagini cu bombardamentele asupra orașelor și civililor.
Un rol important în decizia sa l-a avut mama lui, Tatiana Yantsen, care se opunea războiului și încerca să găsească o cale prin care fiul său să părăsească armata. În februarie 2024, ea l-a contactat pe Karpenko pentru a-i cere ajutorul. Stupnikov a început apoi să comunice direct cu acesta și a precizat că nu dorește să primească bani pentru informațiile furnizate.
Armata Ucraina. Sursă foto: Facebook
Colaborarea a devenit tot mai riscantă pe măsură ce atacurile ucrainene au provocat pierderi în brigada sa. În mai 2024, ofițerul a transmis accidental coordonatele propriului adăpost, iar o lovitură ucraineană a distrus o parte a clădirii. El a supraviețuit.
La 6 iulie 2024, Stupnikov a trecut liniile frontului și a ajuns pe teritoriul controlat de Ucraina, urmând instrucțiunile primite de la contactele sale. Ulterior, s-a alăturat Corpului Voluntarilor Ruși, o formațiune care luptă de partea Ucrainei și se opune regimului președintelui Vladimir Putin.
Familia acestui ofițer rus a părăsit țara
Decizia sa a avut consecințe și asupra vieții personale. Soția lui, Liza, a refuzat să îl urmeze, spunând că își dorește o viață liniștită, departe de război. În schimb, mama și sora sa vitregă au părăsit Rusia în februarie 2025 și s-au stabilit în afara țării, după ce au ajuns în Ucraina prin Republica Moldova.
În prezent, Stupnikov luptă împotriva fostei sale unități. Potrivit WSJ, cazul său face parte dintr-o operațiune mai amplă prin care serviciile ucrainene încearcă să recruteze informatori ruși, de la civili până la militari aflați pe front.
Publicația relatează că rețeaua coordonată de Karpenko a ajuns să funcționeze permanent, iar povestea lui Stupnikov i-a inspirat și pe alți militari ruși să dezerteze sau să ofere informații Ucrainei.
Numărul de peste 300 de militari ruși uciși în atacuri facilitate de informațiile sale este estimarea prezentată de WSJ pe baza materialelor consultate și a interviurilor realizate. Acesta nu reprezintă un bilanț verificat independent pentru fiecare atac în parte.
Recomandările noastre
