Firma austriacă Holzindustrie Schweighofer, care se află în prim plan pe piaţa defrişărilor din România, a luat în conducere un fost director al Aconsiliului Concurenţei.

Avocatul Georgeta Gavriloiu, care a ocupat, timp de 18 ani, funcţia de director al Consiliului Concurenţei, este, în prezent, avocatul firmei Schweighofer.

Contraargumentaţia companiei austriece a venit din partea Georgetei Garviloiu, care pare să fi găsit soluţia prin care să pună în offside Consiliul pe care l-a condus timp de aproape două decenii:

• Legea româneasca nu interzice şi nu condamnă poziţia dominantă, ci abuzul de poziţie dominantă.
• Abuzul  de poziţie dominantă  poate fi invocat doar în urma unei investigaţii, în cazul în care se dovedeşte. Nu poate fi oprită o investiţie invocandu-se faptul că o companie va face (în viitor) abuz de poziţie dominantă.
• Apariţia unei concentrări economice este sancţionată de legea românească doar în cazul în care se realizează prin achiziţia sau fuziunea între companii diferite, nu în cazul creşterii organice a unei companii.
• Limitarea la 30% afectează dezvoltarea companiei şi afectează mediul concurenţial.

Consiliul Concurenţei a fost sesizat

Consiliul Concurenţei a fost sesizat în legătură cu o posibilă poziţie de monopol pe achiziţiile de masă lemnoasă a firmei Holzindustrie Schweighofer. Plângerea a fost înaintată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Cătălin Baciu.

Cătălin Beciu s-a întâlnit, vinerea trecută, cu reprezentanţii oamenilor din industria românească a lemnului. Şedinţa a fost organizată la solicitarea mediului de afaceri.

"Oamenii de afaceri din industria lemnului au dorit să aducă în atenţia autorităţilor o eventuală poziţie de monopol pe achiziţiile de masă lemnoasă ocupată de firma Holzindustrie Schweighofer, fapt ce ar aduce atingere justei concurenţe în domeniu. Urmare a celor semnalate, domnul Secretar de Stat Cătălin Beciu a înaintat în regim de urgenţă către Consiliul Concurenţei o solicitarea de punct de vedere în acest caz particular", se arată într-un comunicat al ministerului.

Cererea de reexaminare a Codului Silvic a fost respinsă de Senat

Comisiile reunite de mediu, agricultură şi juridică din Camera Deputaţilor au respins, marţi, cererea de reexaminare asupra Codului silvic solicitată de preşedintele Klaus Iohannis. În comisii, 20 de deputaţi au votat în favoarea cererii de reexaminare şi 35 împotrivă.

Propunerea legislativă semnată de cei 125 de deputaţi şi senatori PSD a fost înregistrată la Senat în 3 iulie 2014, la câteva zile după ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, iniţiat de fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga (PNL) a fost respins (în 24 iunie 2014.

O altă iniţiativă pentru modificarea Codului silvic, semnată de 30 de deputaţi PSD, era la momentul respectiv în dezbatere la Camera Deputaţilor, după ce a fost respinsă de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice să fie "transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement". Iniţiativa a fost respinsă de Camera Deputaţilor în 6 mai anul acesta.

Propunerea celor 125 de parlamentarilor PSD a atras, la rândul ei, unele critici la vremea respectivă. La data de 25 februarie, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, pe fondul criticilor parlamentarilor PNL.

Traseul Codului Silvic

În iulie 2014, 127 de parlamentar PSD depun în Parlament un nou proiect pentru Codul Silvic prin care perdelele forestiere de protecţie, jnepenişurile şi păşunile se scoteau din fondul forestier national, devenind astfel mai uşor de defrişat, iar RA-APPS primea dreptul de a-şi construi un ocol silvic propriu.

Printre iniţiatori se numără mai mulţi miniştri, în frunte cu premierul Victor Ponta, dar şi fostul deputat Ioan Adam, arestat preventiv anul trecut în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure instrumentat de DNA. Susţinerea Guvernului a fost însă la vedere, printr-un aviz pozitiv dat pe 16 septembrie 2014, împreună cu o cerere adresată Parlamentului ca legea PSD să treacă prin procedură de urgenţă.

În Camera Deputaţilor a fost dezbătut în plină campanie electorală şi a fost votat în luna februarie 2015. În aceeaşi lună ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, care, în martie, după 20 de zile de la adoptarea de către deputaţi, cere reexaminarea Codului Silvic. Pe 23 martie, Klaus Iohannis îl întoarce la Parlament, fiind prima lege trimisă la reexaminare în mandatul său.

Fostul ministru al Apelor din Guvernul Ponta 3, Doina Pană, lansează public ipoteza că proiectul a fost retrimis în Parlament în urma lobby-ului făcut de compania austriacă Holzindustrie Schweighofer. Tot atunci apare în presă o scrisoare adresată de reprezentanţii companiei austricele premierului Victor Ponta, în care se arată că introducerea pragului maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă ar fi de natură „să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi ameninţă cu efecte negative asupra comerţului dintre Austria şi România”.

Pe 27 aprilie, o organizaţie non-guvernamentală americană acuză Holzindustrie Schweighofer România că ar cumpăra lemn tăial ilegal. Intrarea în atenţia publică în România a Environmental Investigation Agency (EIA) se face printr-un film din care reiese că Holzindustrie Schweighofer ar accepta să achiziţioneze lemn „la negru”.

Compania austriacă dă un comunicat în care susţine că respect legile şi reglementările din România, dar că va face o anchetă internă. Imediat, în mai multe oraşe ale ţării se anunţă un val de proteste. Pe 9 mai, câteva mii de manifestanţi protestează la Bucureşti, la Timişoara, la Alba Iulia, la Cluj-Napoca faţă de defrişările ilegale. În faţa Palatului Cotroceni se scaandează „Hoţii, hoţii!” şi mai direct, la adresa lui Klaus Iohannis, „Dacă nu vrei să-ţi pierzi slujba, nu te mai juca cu drujba”. În preajma Guvernului însă, singurii care îşi manifestă opoziţia sunt biciliştii care claxonează lung, strigând „Mafia defrişează, guvernul protejează”, fără ca vreun slogan să îl vizeze direct pe Victor Ponta. Klaus Iohannis trimite doar un mesaj pe Facebook prin care susţine protestele ca fiind „perfect legitime” şi anunţă că defrişarea ilegală a pădurilor va ajunge temă de discuţie în primul CSAT.