În realitate, alegerea și impunerea lui Mihai Tudose ca premier al României sînt opera exclusivă a lui Liviu Dragnea.

Dacă mai aveam vreo îndoială, Conferința de presă de miercuri, 28 iunie 2017, la care Mihai Tudose a fost adus de mînuță de Baronul de Teleorman, ne-a risipit-o.

Pe post de profesiune de credință zisă într-un moment istoric, Mihai Tudose a declarat următoarele : „Am fost desemnat de către dl preşedinte Dragnea şi îi mulţumesc încă o dată, de către colegii din CEx şi le mulţumesc şi domniilor lor, de către preşedintele României, mulţumesc şi domniei sale, am fost desemnat să mă duc să muncesc pentru ţară. Prioritatea va fi implementarea programului de guvernare, cu un control politic – şi nu mă ascund de aşa ceva – foarte strict, aproape săptămînal (…).  Dincolo de clișeul cu Mă duc să muncesc pentru țară, dovedind încă o data anacronismul acestui personaj adus în România lui 2017 din provincia FSN-istă a lui 1990, declarația lui Mihai Tudose anunță ceea ce noi bănuiam:

Nu vom avea de a face cu un premier al României, ci cu un Ține cal de-al lui lui Liviu Dragnea. Mai ceva decît membrii guvernului de pe vremea lui Ceaușescu epuizatul, miniștrii celui de-al doilea Guvern PSD- ALDE vor fi controlați politic săptămînal de către Liviu Dragnea.

Din regimul Ceaușescu a rămas în Istorie ca tipul slugărniciei absolute față de Stăpîn, unul dintre acele slugi pe care nici birocrația țaristă nu le-ar fi putut născoci, Emil Bobu. Nu știu dacă Emil Bobu a fost în realitate ceea ce Istoria i-a păstrat în planul imaginii.

Despre slugărnicia sa exemplară au circulat chiar înainte de 1989 multe istorisiri. Una dintre acestea spune că Emil Bobu a intrat în grațiile Tovarășei pe vremea cînd era prim secretar la Suceava. Într-o noapte, pe parcursul unei vizite a Cuplului la Suceava, Nicolae Ceaușescu l-a descoperit stînd în picioare la ușa vilei în care trăsese.

– Vă păzesc! și-a motivat Emil Bobu prezența acolo.

La observația lui Nicolae Ceaușescu că de paza sa se ocupă cei de la Securitate, Emil Bobu a răspuns cu priviri umede de cîine credincios:

– Ființa dumneavoastră e prea scumpă poporului român, ca să nu vă păzesc și eu, personal.

Un Emil Bobu al său a căutat Liviu Dragnea în tot PSD-ul. Și l-a găsit pînă la urmă în persoana lui Mihai Tudose. De ce avea nevoie de un Emil Bobu?

Răspunsul ni-l dă adevărata cauză a Crizei care a fost răsturnarea de către PSD a propriului Guvern.

Premierul nu e şi preşedintele partidului. Dubla comandă apare astfel în chip inevitabil. Şi o dată cu aceasta, apar în chip inevitabil şi uriaşele erori de administrare a ţării.

Această cauză de fond, care ar fi produs efecte grave şi dacă ar fi fost vorba de alte partide de guvernare, s-a adîncit pînă la proporţii incomensurabile prin personalitatea lui Liviu Dragnea. Despre efectele acestei personalități asupra relației dintre PSD și Guvernul Grindeanu, asupra raporturilor dintre șeful Partidului și Șeful Guvernului știam multe lucruri cu mult înainte ca Războiul conjugal din PSD să se declanșeze.

După instalarea Guvernului Sorin Grindeanu, participant la emisiunea România 9 moderată la TVR de Ionuţ Cristache, am insistat ca miniştrii să fie invitaţi pentru deja tradiţionalele interviuri de prezentare. Marea lor majoritate, în frunte cu Sorin Grindeanu erau necunoscuţi opiniei publice. Se impunea din toate punctele de vedere ca ei să apară la televiziuni în interviuri menite a face din nişte nume pe coala de hîrtie nişte fiinţe vii. Am aflat însă cu stupoare că miniştrii refuză să vină la televizor. Liviu Dragnea le-a interzis cu stricteţe să se manifeste public. Ei, miniştrii – susţinea Liviu Dragnea – trebuie să fie nişte roboţi fără chip, care lucrează la îndeplinirea Programului de Guvernare.

M-am interesat mai îndeaproape şi am aflat lucruri unice în aberaţia lor nu numai într-o societate democratică, dar şi într-o dictatură. Adevăratul premier nu era Sorin Grindeanu, ci secretarul general al Guvernului numitul Mihai Busuioc, cel care a şters-o cu cheile de la Monitorul Oficial în buzunar. Mihai Busuioc – o ceafă groasă tipic PSD-istă – era unul dintre oamenii prin care Liviu Dragnea conducea practic Guvernul. Orice hîrtie pe care urma s-o dezbată Guvernul sau s-o semneze Sorin Grindeanu trecea mai întîi pe la Liviu Dragnea care-şi dădea sau nu consimţămîntul. Ce de-al doilea om era Sevil Shhaideh. Sevil Shhaideh are o îndelungată tradiţie a slujirii lui Liviu Dragnea. La Constanţa, Sevil Shhaideh a facilitat firmei Tel Drum toate contractele dubioase cu statul. Pe lîngă faptul că Sevil Shhaideh punea banii Dezvoltării şi banii Europeni la dispoziţia lui Liviu Dragnea, care-i folosea  după interesele sale politice, dar şi după cele mafiote, miniştrii, obligaţi de Liviu Dragnea să nu facă nimic pînă nu-l întrebau pe el, aveau acces la Măreţul şef doar prin intermediul lui Sevil Shhaideh.

Ca să poţi primi aprobarea de a merge la WC trebuia s-o suni pe Sevil Shhaideh, singura căreia îi răspundea Liviu Dragnea. Paranoia dictatorială a lui Liviu Dragnea se exercita mai ales asupra lui Sorin Grindeanu. Înainte de a merge la Bruxelles, la întîlnirea cu Jean Claude Juncker, Liviu Dragnea l-a chemat pe Sorin Grindeanu şi i-a interzis s-o vadă pe Corina Creţu, comisarul European. Motivul ţine tot de paranoia.

Corina Creţu dăduse like la o postare anti-Dragnea de pe facebook a fostei deputate Aurelia Cristea. Obiceiul oricărui premier care merge la Comisia UE e de a trece mai întîi pe la Comisarul din ţara sa.

Aşa au procedat toţi premierii României chiar și cînd pe postul de Comisar din partea ţării noastre se afla un politician dintr-un alt partid. La ordinele lui Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu a ocolit-o pe Corina Creţu. Cînd a ajuns însă la întîlnirea cu Juncker, îl aştepta o surpriză. La dreapta Președintelui Comisiei se afla Corina Creţu.

Unor astfel de nebunii li se adaugă gesturi mîrlăneşti de umilire în public a lui Sorin Grindeanu.

– Luatul la restaurantul lui Donald Trump pe premierul României, pus în situaţia umilitoare de a se purta faţă de preşedintele Americii ca un fan amorezat de o vedetă.

– Luatul cu forţa în Delta particulară, pentru a-l pune să prindă ştiuca dresată. După aia Liviu Dragnea a postat poza pe facebook fără să-i ceară lui Sorin Grindenau permisiunea.

Cînd avea chef, Liviu Dragnea se trîntea în fotoliul de la sediul din Kiseleff  și comanda:

Să vină la mine cutare ministru! Ministrul – PSD-ist pur sînge – se înfăţişa cu turul pantalonilor tremurînd de frică.  Liviu Dragnea îi dădea ordine ce să facă şi ce să dreagă. De aceste ordine premierul nu era informat. Astfel de aberaţii de dictator complexat de gîndul că lumea nu ştie că el e Stăpînul ţării n-ar fi fost catastrofale pentru PSD dacă nu li se adăuga natura criminal de suspicioasă a lui Liviu Dragnea.

Stalin şi-a lichidat adversarii din partid trimiţîndu-i în faţa plutonului de execuţie nu din plăcere, ci din spaima de a nu i se lua gîtul. Uniunea Sovietică era totuşi Rusia lui Ivan cel Groaznic. Şi Stalin ştia că în Rusia lui Ivan cel Groaznic adversarul poate pune mîna pe putere şi astfel îţi poate lua gîtul. Liviu Dragnea ştie că în PSD răfuielile sunt de tip mafiot.

În această Rusie politică de tip stalinist care e PSD, orice lider poate crea un pol de putere.

Ceva vreme, Sorin Grindeanu n-a fost o ameninţare pentru Liviu Dragnea. Treptat-treptat Sorin Grindeanu a crescut în sondaje, a început să aibă călătorii peste hotare (Israel, Austria, Franţa, Bruxelles), călătorii interzise lui Liviu Dragnea.

Ca şi Stalin în Rusia, Liviu Dragnea a socotit că Sorin Grindeanu îi va lua gîtul. Şi atunci a acţionat pentru răsturnarea Guvernului şi înlocuirea lui Sorin Grindeanu cu o şi mai mare slugă: Mihai Tudose.

Cine ne garantează însă că noua slugă nu va trezi şi ea după un timp, suspiciunile lui Liviu Dragnea?

Şi iar vom avea o Cădere de Guvern.