Un acord de pace favorabil Rusiei ar aduce România în prima linie a riscurilor de securitate

România pe hartă. Sursa foto: Dreamstime.com

Un posibil acord de pace care ar legitima agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei ar avea consecințe directe și grave pentru România, atât din punct de vedere militar, cât și economic și strategic. Analiștii în politică externă și securitate avertizează că un asemenea scenariu ar putea aduceRusia la granița României și ar plasa Marea Neagră sub influența Moscovei, cu efecte majore asupra întregului flanc estic al NATO.

Riscurile sunt amplificate de ipoteza unui colaps militar al Ucrainei, care ar elimina statul ucrainean ca zonă-tampon între România și Federația Rusă. Într-un asemenea context, România ar deveni unul dintre statele cele mai expuse din regiune.

George Scutaru avertizează că presiunea negocierilor riscă să fie exercitată asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei

Fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate, George Scutaru, a declarat că există riscul ca o eventuală încheiere a războiului să fie obținută prin presiuni crescute asupra Ucrainei, având în vedere dependența acesteia de sprijinul Statelor Unite.

„Cred că se menține riscul ca o eventuală încheiere a războiului să poată fi obținută în primul rând prin presiune crescută asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei. Fiindcă dintre cele două părți, gradul de dependență este mai mare al Ucrainei de Statele Unite și de un suport pe care îl acordă indirect”, a explicat George Scutaru, într-o intervenție la Antena 3 CNN.

Analistul a adăugat că președintele american Donald Trump ar putea fi interesat de un acord rapid de pace nu doar din motive simbolice, ci și pentru a deschide ulterior discuții economice cu Federația Rusă.

„Trump își dorește această pace nu doar pentru Premiul Nobel, care poate conta pentru ego-ul său, ci mai ales, fiindcă dorește să abordeze după, aceste aspectele economice în primul rând cu Federația Rusă. Riscul este ca partea americană să fie sedusă de propuneri economice foarte atractive din partea Federației Ruse”, a afirmat Scutaru.

Expertul avertizează că un colaps militar al Ucrainei ar afecta direct securitatea României

George Scutaru a subliniat că, în cazul celui mai negativ scenariu – prăbușirea frontului ucrainean – România ar fi statul cel mai afectat din punct de vedere securitar, mai mult decât Polonia sau statele baltice.

„E vorba de Nicolaev și Odesa. Dacă într-adevăr s-ar ajunge la situația cea mai nefastă, și anume prăbușirea frontului ucrainean, singura țară că ar avea de suferit din punct de vedere securitar ar fi România, fiindcă ne-am trezi cu rușii pe la graniță directă. Și, cel mai probabil, și pe Prut”, a explicat el.

Analistul a avertizat că, dacă Federația Rusă ar reuși să depășească linia Odesei, ar exista un risc major ca Republica Moldova să fie ocupată, ceea ce ar crea o graniță directă între România și Rusia.

„Nu statele baltice, nu Polonia, își vor înrăutăți situația de securitate în cazul în care Ucraina ar colapsa militar, ci România, fiindcă ne-am trezi pe graniță directă cu Federația Rusă”, a precizat George Scutaru.

România este chemată să joace un rol concret și nu doar declarativ în sprijinirea Ucrainei

În analiza sa, George Scutaru a criticat poziția actuală a României, pe care o consideră prea mult una declarativă și decorativă. El a subliniat că România nu poate rămâne pasivă în discuțiile despre monitorizarea unui eventual acord de pace în Marea Neagră.

„Pe de altă parte, dacă e să vorbim de monitorizarea unui acord de pace în Marea Neagră, acest lucru nu se poate face fără România. Este important rolul Turciei, care deține strâmtorile, dar este important și rolul României”, a explicat analistul.

Acesta a atras atenția că România trebuie să își definească clar contribuția la o eventuală „coaliție de voință” pentru securitatea Ucrainei și să renunțe la percepția falsă de distanță față de conflict.

„Uneori avem o atitudine de parcă am purta această discuție undeva la Lisabona sau Madrid, și am avea confortul a 2–3.000 de kilometri între noi și frontul ucrainean”, a mai spus Scutaru.

Cristian Diaconescu avertizează că legitimarea agresiunii Rusiei ar submina NATO și UE

La rândul său, consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a avertizat că un acord de pace care ar legitima agresiunea Rusiei ar transmite un semnal extrem de periculos în plan internațional.

„În condițiile în care, prin diverse resurse folosite într-un sens sau în altul, Federația Rusă ar fi inofensivă, iar ofensiva sa ar primi legitimitate de politică externă, agresiunea unui stat devine factor de promovare a intereselor în politica externă”, a declarat Diaconescu.

Potrivit acestuia, un asemenea precedent ar ridica semne serioase de întrebare privind capacitatea NATO și a Uniunii Europene de a-și apăra valorile și securitatea colectivă.

Marea Neagră ar putea intra sub influența Moscovei, cu efecte economice majore

Cristian Diaconescu a atras atenția că, într-un astfel de scenariu, Marea Neagră ar putea ajunge sub influența Federației Ruse, cu consecințe directe asupra securității energetice, transporturilor și utilizării porturilor.

„Marea Neagră intră sub autoritatea Federației Ruse, cu consecințe clare privind energia, transporturile, folosirea porturilor, spațiul aerian”, a spus consilierul prezidențial.

El a subliniat că România ar fi obligată să își crească exponențial capacitatea militară de răspuns, ceea ce ar implica cheltuieli masive pentru apărare, într-un context economic deja dificil.

Investițiile străine ar fi afectate de apropierea unui conflict militar

Pe lângă riscurile militare, Cristian Diaconescu a avertizat asupra impactului economic pe termen lung. Apropierea unui conflict activ ar putea descuraja investițiile străine și ar afecta stabilitatea economică a României.

„Am avea o problemă în legătură cu investiția străină care, aflată în proximitatea unui război, se mai gândește încă o dată dacă este cazul să-și stabilească resursele financiare într-un stat aflat la câțiva kilometri de un alt stat în agresiune”, a explicat el.