sursă foto: Arhiva EvZ Specii florale rare, o faună deosebită şi multe lucruri poate puşin ştiute. Toate fac parte dintr-un loc deosebit aflat în ţara noastră.
Despre Piatra Craiului se spune că reprezintă poate cel mai spectaculos masiv din Carpaţii Româneşti. Considerat un accident morfologic, după cum sublinia geograful francez Emeric de Marton, apare sub forma unei creste calcaroase izolate, care se întinde de la Zărneşti la Podu Dâmboviţei, pe o lungime de 25 de km.
Caracter unic
Masivul Piatra Craiului a devenit în anul 1938 rezervaţie naturală protejată, aceasta cuprinzând Creasta Pietrei Craiului şi culoarele intramontane limitrofe Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti, extinzându-se pe raza a două judeţe - Argeş şi Braşov. Din punct de vedere geologic, Piatra Craiului reprezintă unul dintre cele mai interesante profile gelogice: roci vulcanice, roci sedimentare – calcare, gresii, şisturi şi conglomerate depuse pe un substrat vechi metamorfic. Când rezervaţia naturală a fost înfiinţată, au fost luate în considerare doar 440 ha, ajungând până în anul 1972 la 900 de ha, în prezent suprafaţa totală fiind de 14.773 ha. Din anul 1990, Piatra Craiului este declarat parc naţional şi este administrat de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva Braşov. Această hotărâre a fost luată datorită caracterului unic al masivului, care adăposteşte o faună bogată şi specii rare de plante, scopul desemnării Masivului, parc naţional fiind dorinţa de conservare şi protejare a ecosistemului şi a biodiveristăţii naturii din acest colţişor de Rai.
Patru zone
Parcul Naţional Piatra Craiului este împărţit în patru zone carstice: Cheile Zărneştilor cu prăpăstiile Zărneştilor pe teritoriul Braşovului; Cheile Dâmbovicioarei; Cheile Brusturetului şi Cheile Dâmboviţei pe teritoriul judeţului Argeş. Parcul adăposteşte specii florale rare (cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului, Barba ursului, Floare de colţ sau Papucul Doamnei. Printre elementele de faună întâlnite aici se numără ursul brun şi capra neagră. O componentă însemnată a complexului natural este reprezentată de Cheile Dâmbovicioarei, săpate pe o lungime de aproape 2 km în podul calcaros dintre depresiunile Dâmbovicioara şi Podul Dâmboviţei.
Recomandările noastre
