Romii musulmani, numiți horahane, din Babadag, județul Tulcea, sunt evitați și chiar izolați de românii, maghiarii, grecii, turcii, tătarii, lipovenii-ruși și chiar de restul romilor din localitate

Cu greu se poate găsi, de-a lungul istoriei, un orașel mai tolerant și mai cosmopolit ca Babadag (8.940 de locuitori), județul Tulcea.

În această localitate, se întâlnesc urme ale civilizațiilor antice din Grecia și Roma, geamii otomane din 1610. Tot aici, poți auzi la bătrâni povești cu evreii ascunși de ochii naziștilor în pivnițele familiilor de lipoveni, maghiari, tătari, turci, greci și români care trăiau în Babadag, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

FOTO: În clasele horahane vin la ore cel mult trei elevi

După opt decenii, alături de aceste popoare, în localitatea situată în Dobrogea, la limita frontierei estice a Uniunii Europene, o comunitate de 1.300 de oameni, majoritatea copii, a ajuns să fie izolată de restul cultelor și etniilor. Este vorba de comunitatea romilor musulmani din Babadag, una dintre puținile din Europa, romi numiți horahane, în România, și xoraxaj, mai la sud, în Bulgaria.

Cele trei motive ale izolării romilor musulmani

În orășelul care a fost o răscruce a civilizațiilor, copiii horahane învață în clase, preponderent, cu colegi romi. Asta pentru că părinții copiilor altor etnii refuză să-și vadă odraslele în aceeași bancă sau clasă cu copii romi. Motivul: le este frică ca nu cumva micuții horahane - veniți din familii care practică cerșetoria și alte fărădelegi - să-i influențeze negativ.

Oficial, este interzis

Segregarea a început în urmă cu un deceniu în Babadag, deși este interzisă prin Ordinul 1.540 din 2007 al Ministerului Educației.

Așa că separarea elevilor în funcție de etnie se face neoficial. În cele două școli gimnaziale din Babadag - „Mircea cel Bătrân” și „Constantin Brâncoveanu” - există câte două clase pentru elevii de clasa a II-a, a III-a și a IV-a . Una cu elevi preponderent horahane, alta cu elevi din celelalte nații.

Trei sunt motivele care au dus la această separare a claselor:

1. „Am avut chiar familii de romi ortodocși care nu au vrut să-și dea copiii într-o clasă cu horahane”, ne poveștește un fost învățător de la „Mircea cel Bătrân”.

2. Împărțirea claselor se face nu doar la cererea părinților, ci și din cauza vieții dezordonate a comunității romilor musulmani. „Își înscriu copiii la școală după 15 septembrie, când începe anul școlar. Atunci e normal să-i băgăm pe acești elevi într-o clasă și să fie, preponderent, colegi cu elevi din aceeași etnie”, ne asigură Dumitru Budea, directorul Școlii „Constantin Brâncoveanu”.

3. O altă cauză a separării claselor ține de p a r t i c u l a - ritățile școlilor din Babadag. „Noi avem două clădiri, la distanță de câțiva kilometri una de alta. Una e mai aproape de cartierul Bendeac al romilor. Este normal ca aceștia să învețe mai aproape de casă”, ne mai precizează Budea.

Dobrogea, răscrucea NATO

Faptul că Dobrogea, spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră, și Babadagul au fost mereu o răscruce a civilizațiilor este atestat și în prezent. În Dobrogea, este amplasată o puternică bază NATO care are scopul de a interveni fie în cazul unor conflicte la granița dintre Rusia și UE, fie în Orientul Apropiat și Mijlociu. La Babadag se află un poligon militar, locul unde soldații trupelor nord-atlantice fac dese exerciții de tragere.

Cât de cosmopolit este Babadagul

Conform ultimului recensământ, din anul 2011, orășelele Babadag și Eforie sunt cele mai cosmopolite localități mici și medii din Dobrogea. Spre exemplu, în Babadag trăiesc români (6.260), romi (1.219), greci (5), tătari (9), lipoveni (31), maghiari (4), turci (395). Reprezentanții acestor popoare sunt adepți ai mai multor culte. Astfel: ortodocși (6.287), catolici (5), penticostali (6), baptiști (17), adventiști (11), rit vechi (12), mulsulmani (1.582). Restul locuitorilor din Babadag nu și-au declarat apartenența.

FOTO: ^ Clasele în care nu sunt elevi horahane au până la 20 de elevi

Ce spun românii, lipovenii și tătarii

Micuții romi musulmani din Babadag sunt ocoliți de mai toate familiile din oraș, indiferent de origine sau de cult. Motivele acestora sunt dintre cele mai curioase sau dintre cele mai serioase, deși multe dintre acestea li s-au aplicat și lor, în trecut.

FOTO: Fetele horahane merg la școală până în clasa a IV-a, unii băieți termină școala până în a VIII-a. Mai niciunul nu merge la liceu

ROMÂNII. Formează comunitatea cea mai numeroasă din Babadag. Reprezentanții lor nu cred că vecinii romi se mai pot schimba, având o latură predispusă spre o viață dezordonată. „S-au implementat și proiecte europene, părinții au plecat la muncă în străinătate. S-au întors cu bani, și-au construit vile, dar ei tot la cerșit ies. Nu pot fi educați”, este de părere Dana (39 de ani).

TĂTARII. Yussim este la a doua generație a familiei sale, care s-a stabilit în Babadag la mijlocul secolului trecut. Recunoaște că nu ar dori ca fiica sa să meargă la școală printre elevi horahane. „Mi-aș face griji. Sincer! Romii au alte tradiții, alte reguli în viață. Ei se însoară la 12-14 ani, își fac familii. În plus, au o fire predispusă pentru o viață dezordonată, la limita legii. Nu cred că ar fi vreun părinte liniștit să știe că al său copil învață cu colegi ai căror părinți au comis fărădelegi”, ne spune acesta.

LIPOVENII. Reprezentanții lipovenilor- ruși susțin că nu ocolesc familiile rome, însă modul diferit de viață îi separă. „Nu avem valori comune. Ei sunt nomazi, noi suntem statornici. Ei cerșesc, noi murim de foame dacă nu avem nimic în frigider, decât să mergem să întindem mâna”, ne-a explicat un reprezentant al comunității.

Palate fără canalizare și fără autorizații

Mihai Surdu, cercetător la Roma Education Fund din Ungaria, consideră că separarea popoarelor de romi este ultima formă de segregare cu care se confruntă Bătrânul Continent.

Roma Education Fund a descoperit cazuri de segregare, asemănătoare cu cel de la Babadag, în Marea Britanie, Ungaria, Slovacia, Slovenia și Cehia.

Se întrec în vile

Izolarea tinerilor romi musulmani este un fenomen cu atât mai alarmant, cu cât aceștia sunt părăsiți chiar și de propriii părinți. „Aleg să plece la muncă în Europa, în Portugalia și în Suedia, în special. Unii dintre ei își abandonează chiar nou-născuț i i pentru a pleca în străinătate”, ne spune Doina Fintina, reprezentanta unui ONG care se ocupă cu problema romilor musulmani, dar și consilier local în Babadag. Când se întorc acasă, părinții romi vin cu Mercedesuri și BMW-uri, iar cu restul economiilor își construiesc palate.