UE vrea să ofere beneficii înainte de aderare. Cum ar urma să funcționeze noul plan
- Bianca Ion
- 27 iunie 2026, 08:12
Sursa foto: Arhiva EVZ
Uniunea Europeană (UE) pregătește un mecanism prin care statele candidate la aderarea, inclusiv Republica Moldova și Ucraina, ar putea beneficia de o serie de facilități economice înainte de a deveni membre cu drepturi depline. Potrivit informațiilor publicate de Politico, inițiativa urmărește accelerarea procesului de extindere prin acordarea treptată a unor beneficii, fără reducerea condițiilor necesare pentru aderare.
UE pregătește modelul „integrării treptate”
Executivul european lucrează la un plan care să permită statelor candidate să primească anumite beneficii ale Uniunii Europene încă din perioada negocierilor de aderare. Inițiativa face parte din strategia de promovare a conceptului de „integrare treptată”, prin care țările aflate pe drumul aderării ar urma să fie recompensate pe măsură ce aplică reformele cerute de Bruxelles.
Potrivit a doi oficiali citați de Politico, care au vorbit sub protecția anonimatului deoarece au discutat despre deliberări interne, pachetul aflat în analiză include acces la anumite programe europene de finanțare, acorduri comerciale preferențiale și acces limitat la piața unică înainte de aderarea propriu-zisă. Beneficiile nu ar urma să fie identice pentru toate statele, ci adaptate în funcție de progresele înregistrate de fiecare candidat.
Scopul acestui mecanism este ca țările candidate să fie încurajate să continue reformele considerate dificile din punct de vedere politic, chiar dacă aderarea efectivă la Uniunea Europeană rămâne la câțiva ani distanță.
Care este diferența față de conceptul de „extindere inversată”
Noua propunere este diferită de ideile discutate anterior privind așa-numita „extindere inversată”. Acest concept prevedea acordarea unor drepturi politice înainte de încheierea procesului de aderare, însă nu a primit sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene.
Modelul integrării treptate are o abordare diferită. Acesta presupune acordarea unor beneficii economice apropiate de cele de care beneficiază statele membre, fără ca țările candidate să intre în Uniunea Europeană înainte de a demonstra că îndeplinesc toate condițiile necesare.
Inițiativa pare să beneficieze de un sprijin politic mai consistent decât proiectele anterioare. Franța și Germania, două dintre cele mai influente state membre ale Uniunii Europene, au susținut în trecut variante de „aderare parțială” pentru țările care au de parcurs un proces îndelungat până la aderare, iar oficialii europeni apreciază că actuala formulă ar putea fi acceptată mai ușor de capitalele europene.
„Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară”, a declarat Petras Auštrevičius, europarlamentarul lituanian care a elaborat strategia de extindere a Parlamentului European. „Principiul mai mult pentru mai mult este bine testat şi ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidaţi care înregistrează progrese mai bune decât alţii”, arată europarlamentarul.
Comisia Europeană va solicita sprijinul statelor membre pentru această inițiativă, iar oficialii speră ca liderii europeni să aprobe elaborarea unui cadru mai amplu în cadrul unui Consiliu European programat fie în luna octombrie, fie în decembrie. Conform planurilor analizate, accesul la beneficii ar urma să fie acordat individual, în funcție de gradul de aliniere al fiecărei țări la legislația și normele Uniunii Europene, precum și de reformele implementate. Sistemul ar reprezenta o schimbare importantă față de mecanismul actual, în care cele mai multe avantaje sunt rezervate exclusiv statelor membre.

Maia Sandu. Antonio Costa și Ursula von der Leyen. Sursă foto: X
UE caută soluții pentru accelerarea extinderii
Propunerile sunt analizate într-o perioadă în care majoritatea guvernelor europene consideră că procesul de extindere trebuie accelerat, în special pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În același timp, statele membre continuă să manifeste rezerve privind admiterea unor țări care nu au finalizat reformele necesare. Prin această abordare, Bruxelles-ul încearcă să accelereze procesul de aderare și, în același timp, să ofere garanții suplimentare statelor membre care își exprimă îngrijorarea cu privire la respectarea standardelor europene.
Modelul este conceput și pentru a menține implicate țările candidate, precum Ucraina, a cărei aderare este considerată un proces de durată, în ciuda sprijinului politic de care beneficiază în prezent, fără a crea însă așteptări privind o aderare rapidă.
Un oficial citat de POLITICO a afirmat că statele candidate vor trebui să își „câştige” accesul la beneficii pe măsură ce implementează reformele convenite. În acest mod, guvernele europene care privesc cu rezerve extinderea avantajelor rezervate statelor membre către țări care nu au aderat încă ar putea avea garanții suplimentare. După întâlnirea desfășurată luni cu oficialii Republicii Moldova, Comisia Europeană a anunțat că va continua atât procesul de aderare al țării, cât și „aprofundarea integrării treptate a Moldovei în Uniunea Europeană”.
Republica Moldova beneficiază deja de acces la Zona Unică de Plăți în Euro, la acordurile europene privind roamingul mobil și la programele de sprijin pentru domeniul cultural.
Discuțiile privind reforma extinderii continuă
Sursa citată mai notează că impulsul pentru o reformă mai amplă a procesului de extindere s-a diminuat în ultimele săptămâni. Deși liderii Uniunii Europene au convenit, la summitul organizat la începutul acestei luni în Muntenegru, că procesul de aderare trebuie accelerat, discuțiile privind modalitatea concretă de aplicare a acestei decizii au încetinit.
În prezent, Uniunea Europeană (UE) are nouă state candidate oficiale. Muntenegru este considerat principalul favorit pentru aderare, în timp ce Ucraina și Republica Moldova au deschis recent negocierile de aderare. Alte state candidate, între care Serbia, Turcia și Georgia, au întâmpinat blocaje în procesul de aderare.
Deși integrarea treptată în UE urmărește să facă aderarea mai atractivă pentru statele candidate, atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus conceptului de „aderare parţială” susținut anterior de Franța și Germania, apreciind că acesta nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea deplină.
În condițiile în care propunerile anterioare ale Comisiei Europene privind „extinderea inversată” nu au obținut sprijinul statelor membre, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că decizia privind continuarea acestei dezbateri aparține acum guvernelor.
Liderii europeni sunt așteptați să revină asupra subiectului în octombrie
Cancelarul german Friedrich Merz se numără printre liderii care promovează identificarea unor formule alternative pentru accelerarea extinderii Uniunii Europene și intenționa să aducă această temă în discuție la summitul Consiliului European de săptămâna trecută.
Potrivit a trei oficiali citați de publicația menționată anterior, programul încărcat al reuniunii nu a permis însă o dezbatere amplă pe această temă, iar liderii europeni sunt așteptați să revină asupra subiectului în cadrul reuniunii programate în luna octombrie.
Un diplomat implicat în aceste discuții a afirmat că oficialii europeni încearcă să recupereze un „deceniu pierdut” în ceea ce privește reforma procesului de extindere, depășind în același timp rezervele statelor care insistă ca țările candidate să finalizeze reforme consistente înainte de aderare.
La începutul acestei luni, Marta Kos a declarat că UE pregătește și noi mecanisme de protecție care ar „lovi dur” în situația în care viitoarele state membre ar înregistra un regres în domeniul democrației sau al statului de drept după aderare. Potrivit acesteia, măsurile urmăresc să ofere garanții suplimentare că Uniunea Europeană poate accelera extinderea fără a renunța la standardele sale.