În ciuda apelurilor statelor baltice, Italiei și României de a se impune sancțiuni unor oficiali ruși ca răspuns la încarcerarea lui Navalnîi la revenirea lui în Rusia din Germania pe 17 ianuarie, Berlinul a presat pentru a i se acorda Moscovei mai mult timp.

„Am convenit azi să așteptăm decizia instanței, să așteptăm să vedem […] dacă Aleksei Navalnîi va fi eliberat după 30 de zile”, a declarat presei ministrul german de externe Heiko Maas după întrevederea cu omologii săi din UE. „Încă nu s-a terminat.”

Navalnîi, cel mai cunoscut opozant al președintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat și închis sub acuzația de violare a condițiilor de eliberare condiționată, după ce se întorsese în Rusia pentru prima oară în urma otrăvirii sale în august cu o neurotoxină considerată de Germania de uz militar.

El îl acuză pe Putin că a ordonat asasinarea sa, fapt negat de Kremlin. Simpatizanții lui au organizat sâmbătă proteste în toată țara, care au dus la peste 3.000 de arestări și la intensificarea apelurilor internaționale pentru eliberarea lui Navalnîi.

Sâmbătă în centrul Moscovei, unde reporterii Reuters au estimat că s-au adunat 40.000 de persoane pentru cele mai mari mitinguri neautorizate din ultimii ani, poliția a fost văzută arestând oameni cu brutalitate și înghesuindu-i în dubele din apropiere.

Șeful diplomației UE Josep Borrell a declarat că va merge săptămâna următoare la Moscova pentru a presa Kremlinul să-i elibereze pe manifestanți și pe Navalnîi. Liderii UE ar putea discuta orice fel de noi măsuri la reuniunea lor programată în 25-26 martie, a declarat el.

UE va amâna aplicarea de noi sancțiuni Rusiei dacă Navalnîi va fi eliberat

Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis declarase anterior că UE trebuie să trimită „un mesaj foarte clar și decisiv” Moscovei, presând blocul să adopte sancțiuni pe baza noului său cadru de lucru privind sancțiunile pentru încălcarea drepturilor omului, care permite adoptarea rapidă a sechestrului pe active și a interdicției de călătorie.

UE are deja în vigoare sancțiuni împotriva Rusiei în domeniile energetic, financiar și militar din cauza anexării de către ea a peninsulei Crimeea în 2014. A impus deja sancțiuni pentru șase oficiali ruși apropiați de Putin pentru otrăvirea lui Navalnîi, dar și pentru o entitate responsabilă cu distrugerea arsenalului chimic sovietic.

Celelalte două țări baltice, Letonia și Estonia, susțin noi sancțiuni contra unor indivizi din Rusia, iar duminică ministrul italian de externe a declarat că țara sa e gata să sprijine noi sechestrări de active și interdicții de călătorie. România și-a exprimat luni public sprijinul pentru sancțiuni.

Germania și Franța, principalele puteri UE, vor avea rolul crucial în decizia de a i se impune noi sancțiuni Rusiei, de unde blocul importă mari cantități de petrol și gaze. (Rador)

https://www.reuters.com/article/idUSKBN29U0S5