UDMR, un PSD mai mic. Cât îi mai tolerează electoratul? Comentariu de Andreea Udrea

UDMR, un PSD mai mic. Cât îi mai tolerează electoratul? Comentariu de Andreea Udrea

Partidul Social Democrat este mereu dat drept un exemplu de disciplină în rândul partidelor din România. Dar UDMR îi dă lecții la acest capitol și de altfel, îi seamănă din multe puncte de vedere. Succesiunea Marko Bella - Kelemen Hunor a fost firească, previzibilă și sigură: nicio competiție în interiorul partidului, se știa că Kelemen Hunor va deveni președintele UDMR de ani de zile înainte ca Marko Bella să facă un pas înapoi, ca și cum partidul era un soi de monarhie.

Şi cum partidul era un soi de monarhie. Nu există acte de indisciplină la voturi, chiar și schimbările dintr-o barcă în alta sunt ordonate și disciplinate și știi sigur că rareori ratează guvernarea, chit că este vorba despre prezența în eșalonul II.

E deja celebră gluma: „Facem alegeri ca să vedem cu cine intră UDMR la guvernare”. Marton Arpad este cunoscut drept Eugen Nicolicea al UDMR - mai puțin prezent în spațiul public, dar la fel de versat și cu aceleași preocupări când vine vorba despre sistemul juridic - subiectul fierbinte al ultimului an și jumătate. Colaborarea dintre cei doi este impresionantă. Iar ceea ce s-a observat pregnant în ultima vreme a fost tocmai consensul PSD-UDMR pe justiție.

Legile justiției au fost adoptate în Parlament și cu voturile UDMR. Puși la zid de presă, cu semnale puternice că propriul electorat nu e de acord deloc cu modificările Codul Penal, săptămâna trecută, UDMR a mimat un pas în spate la votul din Camera Deputaților pe articolele cu dedicație din Cod pentru Liviu Dragnea și s-a abținut la vot. „Noroc” cu minoritățile, pentru că doar 2 voturi au lipsit ca modificările la Codul Penal să nu fie adoptate. Prăpastia dintre prioritățile UDMR și cele ale propriului electorat este din ce în ce mai mare: de exemplu, la alegerile prezidențiale din 2014, electoratul UDMR a votat în proporție de circa 85% cu Klaus Iohannis.

Ne puteți urmări și pe Google News

Un sondaj recent arăta că tinerii maghiari din România au alte probleme, nu autonomia, ci locurile de muncă sau situația locuințelor. Și îngrijorările lor sunt susținute de date economice: Harghita și Covasna sunt două dintre cele mai sărace județe ale României. Harghita are cel mai mic salariu mediu din România, în timp ce Covasna, cu 1.557 lei, e pe locul trei în topul judeţelor cu cele mai mici salarii.

De aceea, demisia lui Peter Eckstein-Kovacs din UDMR - chiar dacă nu mai era prezent în spațiul public de ceva vreme - nu a trecut neobservată și a avut numeroase ecouri în rândul electoratului UDMR. Agenda politică a UDMR este total diferită a electoratului, rămâne de văzut dacă această realitate va avea efecte electorale sau, dimpotrivă, maghiarii din România vor spune: „Sunt ai noștri, îi votăm orice ar fi”.