Într-un război ce durează de patru ani și care a transformat Europa de Est într-un teatru de luptă al marilor puteri, un nou episod s-ar putea contura.

După negocieri tensionate cu Statele Unite, Ucraina a fost de acord cu un armistițiu temporar de 30 de zile, un gest ce ar putea semnala fie începutul unui proces diplomatic real, fie o mișcare riscantă ce îi oferă Rusiei timp pentru regrupare.

Decizia Kievului a fost anunțată marți, în urma unor discuții maraton în orașul saudit Jeddah. Negocierile, conduse de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și de o delegație ucraineană formată din oficiali de rang înalt, au avut ca rezultat un acord preliminar care stipulează oprirea imediată a focului pentru o perioadă de 30 de zile.

Conform declarației comune emise după întâlnire, încetarea ostilităților presupune trei puncte esențiale propuse de Ucraina:

- Liniște în aer - Oprirea atacurilor aeriene cu rachete, drone și bombe de ambele părți.

- Liniște pe mare -  Încetarea atacurilor în Marea Neagră.

- Eliberarea prizonierilor -  În special a civililor și copiilor ucraineni deportați forțat în Rusia.

Dar există o condiție esențială: armistițiul este dependent de acceptarea sa de către Rusia. Până acum, Kremlinul nu a oferit un răspuns clar.

„Așteptăm detalii din partea Washingtonului înainte de a lua o decizie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că orice discuție viitoare va trebui să includă cerințele Moscovei.

Acordul dintre Washington și Kiev nu se limitează la încetarea temporară a luptelor. Statele Unite au anunțat imediat ridicarea suspendării ajutorului militar și a partajării de informații cu Ucraina—o decizie crucială, având în vedere dependența Kievului de sprijinul occidental.

În ultimele săptămâni, lipsa informațiilor furnizate de serviciile secrete americane a creat haos pe frontul ucrainean.

Comandanții ucraineni au recunoscut că 90% din datele strategice folosite pentru a anticipa mișcările rusești proveneau din surse americane, iar suspendarea acestui sprijin a lăsat trupele expuse, afectând capacitatea lor de a riposta. Cu reluarea sprijinului, Ucraina poate spera la o stabilizare a situației pe teren.

Un alt punct-cheie al înțelegerii este reluarea negocierilor pentru un acord privind resursele minerale ucrainene. Deși nu a fost semnat oficial, acest pact ar permite companiilor americane să investească în sectorul minier al Ucrainei, un aspect pe care administrația Trump îl consideră un factor de securitate economică pentru țară.

Deocamdată, Moscova tace, dar analiștii sunt sceptici că Vladimir Putin va fi de acord cu un armistițiu fără a impune condiții. „Rusia are toate motivele să ceară mai mult, fie că vorbim despre ridicarea sancțiunilor sau despre limitarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina”, explică Keir Giles, expert în securitate la Chatham House.

Pe de altă parte, unii oficiali ruși se opun ferm acestui armistițiu. Canalele de propagandă pro-Kremlin și influenți bloggeri militari descriu propunerea drept „o trădare” care ar permite Ucrainei să se regrupeze și să se înarmeze pentru viitoare atacuri. „Dacă acceptăm un armistițiu acum, Ucraina va folosi acest timp pentru a primi mai multe arme de la Occident. Nu trebuie să repetăm greșelile din trecut”, a declarat Konstantin Kosaciov, un influent senator rus.

Din punct de vedere strategic, un armistițiu ar putea fi perceput la Kremlin ca o oportunitate de a-și consolida pozițiile, de a-și regrupa forțele și de a acumula resurse.

În trecut, Rusia a folosit pauze similare pentru a-și reface capacitățile militare, așa cum s-a întâmplat în urma acordurilor de la Minsk din 2014 și 2015, pe care ulterior le-a încălcat în repetate rânduri.

Pe de altă parte, un refuz clar al armistițiului ar putea deteriora relația relativ caldă dintre Putin și administrația Trump.

Deși SUA au adoptat o abordare mai relaxată față de Moscova comparativ cu partenerii europeni, Trump a declarat recent că ia în considerare impunerea unor noi sancțiuni economice dacă Rusia refuză acordul.

În timp ce Washingtonul și Kievul așteaptă un răspuns de la Moscova, liderii europeni se mobilizează pentru a-și defini propriul rol în această ecuație geopolitică.

La Paris, miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie s-au întâlnit pentru a discuta opțiuni de sprijin pentru Ucraina în eventualitatea unui armistițiu. O variantă discutată este trimiterea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, dar Rusia a respins categoric această posibilitate.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat ideea drept „o încercare de a salva regimul de la Kiev”, sugerând că Moscova nu va accepta prezența forțelor occidentale pe teritoriul ucrainean.

Deși armistițiul propus pare un pas spre detensionare, realitatea de pe teren rămâne complicată. Ucraina nu intenționează să suspende mobilizarea sau legea marțială, semn că liderii săi nu consideră armistițiul o soluție permanentă, ci doar un episod într-o confruntare mai amplă.

Secretarul Comitetului pentru Securitate Națională din Parlamentul Ucrainean, Roman Kostenko, a declarat că „această pauză nu înseamnă oprirea pregătirilor noastre pentru luptă”.

Deși Trump insistă că acest armistițiu este un pas esențial spre pace, criticii săi susțin că administrația sa exercită presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta concesii care avantajează Rusia. Rubio a confirmat indirect acest lucru, recunoscând că în cadrul discuțiilor de la Jeddah s-a vorbit și despre „compromisuri teritoriale”.

Dacă Rusia va refuza oferta, conflictul va continua în aceleași condiții, dar cu sprijinul american reînnoit pentru Kiev. Dacă va accepta, va urma un nou joc de putere, în care fiecare parte va încerca să-și maximizeze avantajele.

În acest moment, viitorul este incert, dar un lucru este clar: armistițiul de 30 de zile nu este finalul războiului. Este doar o nouă mișcare într-o partidă complexă de șah geopolitic, unde fiecare mutare poate schimba soarta regiunii.