Politica
Turcan, despre lefurile și bonusurile de la stat: Sporurile ar trebuit să fie pentru performanțe excepționale
Bani. Sursa foto: AI
Din cuprinsul articolului
Salarizarea în sistemul public este marcată de profunde inechităţi, consideră Raluca Turcan, fost ministru al Muncii. În viziunea sa, multe salarii stabilite pe grilă au fost modificate prin diverse sporuri, ajungând să nu mai respecte echitatea. Prezentă la Insider Politic, ea a adăugat că sporurile nu trebuie folosite pentru majorări artificiale, ci doar pentru condiţii de muncă excepţionale.
Turcan, despre salariile de la stat
Potrivit fostului ministru, sporurile de la stat nu ar trebui să depășească un anumit plafon.
„În momentul de faţă, salarizarea în sistemul public este marcată de profunde inechităţi şi foarte multe salarii care sunt pe o grilă de salarizare au fost transformate prin tot felul de politici de sporuri în venituri care nu mai păstrează acea echitate pe care ar trebui să o avem în sistemul public de salarizare. În mod normal, într-un sistem public de salarizare, sporurile nu trebuie să fie artificii pentru majorări salariale”, arată ea.
Raluca Turcan afirmă că sporurile „au denaturat ierarhia salariilor în sistemul public”.
„Sporurile ar trebuit să fie pentru condiţii excepţionale, pentru performanţe excepţionale şi să nu depăşească un anumit plafon. Și ele au transformat, au denaturat grila de salarizare, adică ierarhia salariilor în sistemul public”, a continuat ea.
Raluca Turcan. Sursa foto: Facebook
Nemulțumiri în rândul bugetarilor
În viziunea sa, inechităţile salariale din sfera culturii sunt evidente. Turcan a dat exemplul instituţiilor culturale, care au grile salariale mult mai mari decât muzeele şi bibliotecile, generând nemulţumire în rândul angajaţilor dedicaţi actului cultural.
„Şi atunci soluţia aici este să umbli la salarii, să le reaşezi pe grila de salarizare şi toată lumea să fie performantă”, a explicat fostul ministru.
Raluca Turcan a explicat că soluţia ar fi reaşezarea salariilor pe grila de plată, astfel încât toţi angajaţii să fie remuneraţi corect şi să performeze.
„De ce zic că este o bombiţă cu ceas? Pentru că se mai operează în funcţie de cât de tare ajunge cuţitul la os pentru anumite categorii profesionale, se mai operează majorări. Ori, în momentul în care tu operezi majorările pe salarii care tot cresc, dar ele sunt în continuare lipsite de echitate, atunci efortul financiar de corectură va fi unul mai mare sau nemulţumirile vor fi şi mai mari pentru că vei ajunge în situaţia să, nu se ştie, în funcţie de capacitatea bugetară, să reduci din venituri”, a adăugat aceasta.
Raluca Turcan: Să nu fie unii cu salarii la nivelul anului 2022 şi unii cu salariile în permanenţă majorate
Raluca Turcan a subliniat necesitatea urgentă a unei legi a salarizării în sistemul bugetar. Ea a explicat că aceasta ar trebui să asigure stimulente pentru încurajarea muncii şi să pună toate salariile pe o grilă actualizată, evitând situaţia în care unii angajaţi primesc salarii la nivelul anului 2022, iar alţii beneficiază de majorări constante.
„Este nevoie urgentă de o lege a salarizării în sistemul bugetar, astfel încât stimulentele să fie pentru încurajarea muncii, salariile să fie pe o grilă în care toate veniturile sunt actualizate. Să nu fie unii cu salarii la nivelul anului 2022 şi unii cu salariile în permanenţă majorate pentru că au o forţă de negociere mai mare. Dar apropo de efortul bugetar de care vă spun că e foarte posibil să fie mai mare cu cât această reformă e întârziată”, a subliniat fostul ministru.
Ea a avertizat că întârzierea reformei poate creşte efortul bugetar, dând exemplul pensiilor din sistemul public: recalcularea acestora pe baza contributivităţii şi echităţii, amânată de la 2023 până în 2024, a generat un cost suplimentar de 25 de miliarde de lei, deoarece pensiile fuseseră indexate de două ori până la recalculare.
„La fel s-a întâmplat şi cu pensiile din sistemul public. Pentru că reforma pensiilor din sistemul public de recalculare a lor pe bază de contributivitate şi echitate nu s-a întâmplat în anul 2023, ci tot a fost amânată reforma şi practic au ajuns să se recalculeze pensiile pentru că nu au stat concentraţi pe soluţie, s-au recalculat în anul 2024, efortul bugetar a fost cu 25 de miliarde în plus”, a mai spus ea.
