Trump i-a cerut lui Xi Jinping să nu mai vândă arme regimului din Iran. Cum a răspuns liderul comunist chinez

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că i-a cerut liderului chinez Xi Jinping să nu furnizeze arme Iranului, iar Beijingul a răspuns oficial că nu sprijină militar Teheranul, într-un moment în care tensiunile regionale și presiunile economice asupra actorilor implicați sunt în creștere, potrivit agenției Reuters.

Corespondență diplomatică între Trump și Xi

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox Business Network, difuzat miercuri, în care președintele Statelor Unite a explicat că a inițiat corespondența directă cu președintele Chinei. Potrivit acestuia, mesajul transmis a avut un obiectiv clar: descurajarea oricărei implicări militare chineze în sprijinul Iranului.

„I-am scris o scrisoare cerându-i să nu facă asta, iar el mi-a răspuns spunând, în esență, că nu face asta”, a declarat Trump, potrivit Reuters.

Președintele american nu a precizat momentul exact al schimbului de scrisori, însă afirmațiile vin la scurt timp după ce a amenințat public statele care ar furniza arme Iranului cu tarife comerciale de până la 50%.

Un amiral în retragere din SUA face afirmații surprinzătoare despre OZN. Ce ar fi „inteligența non-umană” care le controlează

Cartier din Atlanta, invadat de mașini fără șofer. Ce s-a întâmplat. Video

China a respins în mod repetat acuzațiile privind sprijinul militar acordat Teheranului, inclusiv prin declarații oficiale ale Ministerului de Externe, care a calificat astfel de informații drept nefondate.

Presiuni economice și miză strategică

Amenințarea cu tarife comerciale ridicate reprezintă o componentă centrală a strategiei administrației Trump, care încearcă să limiteze sprijinul extern pentru Iran prin instrumente economice, nu doar militare.

Anunțul privind posibile taxe de 50% a fost interpretat de analiști ca fiind direcționat în principal către China și Rusia, în contextul suspiciunilor privind transferuri de tehnologie sau echipamente cu utilizare duală către Iran.

În paralel, conflictul din regiune — aflat deja în a șaptea săptămână — continuă să afecteze piețele globale, în special sectorul energetic și rutele comerciale maritime, precum Strâmtoarea Hormuz.

Relația Trump - Xi și dimensiunea energetică

În același interviu, Trump a sugerat că diferențele structurale dintre economiile celor două țări influențează poziționarea lor geopolitică, în special în ceea ce privește energia.

„El este cineva care are nevoie de petrol. Noi nu avem nevoie”, a afirmat liderul american, referindu-se la China.

Această declarație reflectă dependența ridicată a Chinei de importurile de energie, inclusiv din regiuni instabile, ceea ce ar putea explica interesul Beijingului pentru stabilitatea fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu.

Donald Trump sursa: Facebook

Trump a mai precizat că nu se așteaptă ca evoluțiile din Iran sau schimbările din Venezuela să influențeze semnificativ dinamica unei întâlniri planificate cu Xi Jinping în perioada următoare.

Escaladare militară în Orientul Mijlociu

Schimbul de mesaje dintre Washington și Beijing are loc pe fondul unei escaladări militare semnificative. Statele Unite au impus recent o blocadă asupra porturilor iraniene, iar Teheranul a amenințat cu represalii, inclusiv asupra infrastructurii maritime din Golf.

În același timp, negocierile indirecte dintre SUA și Iran rămân fragile, iar perspectivele unui acord sunt incerte, în ciuda eforturilor diplomatice în curs.