Bruxelles este un oraș relativ mic, dar cu un potențial turistic destul de mare, iar cei care ajung aici rămân impresionați de acest oraș modern și boem în același timp. Pe lângă diversitatea gastronomică poți observa cu ușurință diferența de mentalitate a belgienilor, atât în ceea ce privește alimentația, cât și interesul pentru dezvoltarea țării și păstrarea oamenilor în interiorul ei.

Belgienii pun accent pe produsele bio

Gastronomia îți poate dezvălui multe despre o țară și locuitorii acesteia, iar dacă vorbim despre Bruxelles, trebuie menționat faptul că belgienii nu se joacă atunci când vine vorba de preparatele culinare. Aceștia pun un accent foarte mare pe ceea ce consumă, astfel că, în marea majoritate a magazinelor se găsește o multitudine de produse bio, mai ales fructe și legume.

Sunt și magazine cu produse exclusiv bio, unde poți găsi de la mâncare până la cosmetice. Este de menționat faptul că farfuriile și tacâmurile din plastic sunt aproape inexistente la ei, acestea fiind înlocuite cu farfurii din carton și cu tacâmuri din lemn.

Belgienii sunt cunoscuți ca fiind niște gurmanzi, iar asta se poate observa în meniul fiecărui restaurant în care calci. Un prânz la ei costă în jur de 17 Euro și include salată/supă, un fel principal, desert și o băutură inclusă. E un fel de meniul zilei de la noi, pe care dacă reușești să îl mânânci cap-coadă, rămâi sătul o zi întreagă.

În cazul în care nu ai terminat tot din farfurie, ospătarii se pot uita ciudat la tine și să creadă că nu ți-a plăcut mâncarea. Fiind obișnuiți să mânânce în cantități mari, ei consideră că e o risipă să lași mâncare în farfurie.

Mentalități diferite de ale noastre

Împreună cu mai mulți jurnaliști, alături de reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene, am stat trei zile în așa numita „Capitală a Continentului”. Trei zile sunt suficiente pentru a-ți da seama ce ne lipsește pentru a ajunge la nivelul Belgiei. Răspunsul este unul relativ simplu: mentalitatea corespunzătoare și unitatea.

În primele două zile, am vizitat două proiecte finanțate din fonduri europene, care au reușit să adune laolaltă atât specialiști din domeniul medicinei, cât și universități și companii private și care se ghidează după motto-ul „Împreună reușim”.

Unul dintre proiectele vizitate este Academia Orsi din Ghent, care și-a propus să atingă excelența în chirurgie și să dezvolte tehnologii care să conducă la practici cât mai puțin invazive și cu rezultate remarcabile.

Ceea ce poate fi observat cu ușurință atunci când stai de vorbă cu cei care au pus bazele acestor centre este interesul de a-și păstra oamenii, mult peste acela de a-și vedea interesul propriu din punct de vedere financiar. Dacă ar fi să facem o comparație cu țara noastră, românii au o atitudine diferită în ceea ce privesc proiectele europene. Majoritatea pune pe prim plan propriul interes atunci când vine vorba de a-și uni forțele cu ceilalți.

Miliarde de euro pentru cercetarea și educația din România

Veștile bune vin din partea Ministerului Fondurilor Europene. Ministrul Boloș vrea să încurajeze cercetarea și a anunțat zilele acestea proiectul pe care îl are în vedere, de a pune bazele, cu sprijinul fondurilor europene, a unor proiecte strategice de cercetare.

„Unul dintre ele va fi construit într-un mod similar cu Academia ORSI. Vrem ca inovarea, cercetarea, înalta tehnologie și antreprenoriatul să fie puse la un loc pentru a genera valoare adăugată în medicină și educație. Printre noi se găsesc mulți români bine pregătiți, specialiști în domeniile medicinei, cercetării și tehnologiei, trebuie doar să ne asigurăm că le creăm cadrul favorabil pentru a produce rezultate, practic pentru a inova”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Carmen Moraru.

Aceasta a reamintit că, pentru actuala perioadă de programare, România a dispus de o alocare de 22,4 miliarde euro prin Politica de Coeziune. În ceea ce privește viitoarea perioadă de programare (2021-2027), conform propunerii Comisiei, România ar urma sa beneficieze de 30,6 miliarde euro, dintre care aproximativ 8 miliarde vor folosite pentru inovare, cercetare, inteligență artificială și educație.