Trei decenii și jumătate de la războiul de la Nistru. Peste 300 de vieți pierdute și un conflict înghețat

În Chișinău și alte orașe din Republica molodva au avut loc manifestații de comemorare. Conducerea de vârf a țării au depus flori la monumentul Ștefan cel Mare și Sfânt. dar și la memorialul Maica Îndurerată. În discursul său, șefa statului, Maia sandu, a reiterat că agresiunea împotriva Republicii Moldova nu s-a încheiat odată cu încetarea focului din vara anului 1992, ci și-a schimbat forma, a declarat șefa statului, Maia Sandu, la mitingul consacrat Zilei Memoriei și Recunoștinței. În fața veteranilor, a oficialilor și a familiilor celor căzuți pe câmpul de luptă, președinta a vorbit despre un „război cognitiv” purtat astăzi împotriva memoriei și identității naționale și a reiterat solicitarea de retragere a trupelor ruse din stânga Nistrului.

Sursa foto: Capture video

Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova nu a declanșat conflicte și nu a revendicat teritorii străine, ci și-a apărat independența și suveranitatea.

„Ne înclinăm astăzi cu respect și recunoștință în fața celor care, în 1992, și-au apărat suveranitatea și independența Republicii Moldova. Este o zi a durerii, dar și a demnității. Este ziua în care ne amintim nu doar de faptele eroilor, ci mai ales de sacrificiul lor,  pentru că libertatea a avut un preț greu. Pentru această libertate, sute de oameni și-au pierdut viața. Alte zeci de mii și-au pus sănătatea, viitorul și liniștea celor dragi în pericol. În spatele fiecărui nume gravat pe o cruce se află o viață întreruptă prea devreme. În spatele fiecărui veteran stă o poveste de curaj și dăruire pentru pământul moștenit de la înaintașii noștri. Comemorarea eroilor războiului de pe Nistru ne amintește că libertatea nu este un dat. Ea trebuie protejată în timp. În trecut, libertatea noastră a fost sugrumată: limba și tradițiile noastre au fost marginalizate, iar destinul nostru era decis în altă parte. Moldovenii și-au dorit să-și hotărască singuri viitorul, să trăiască într-un stat în care vocea lor contează. Cei care și-au apărat țara în prima linie știu cel mai bine cât de prețioasă este libertatea. De aceea, dragi veterani, dumneavoastră ați fost și sunteți în prima linie a apărării democrației. Vă datorăm respect și recunoștință”, a spus șefa statului.

Când toată lumea se uita la Iran, SUA au făcut o mișcare strategică în zona Asia-Pacific, chiar lângă China. Parteneriat militar major cu Indonezia

Kelemen Hunor spune că o conciliere între PNL și PSD este încă posibilă

„Neutralitatea morală în fața agresiunii este lașitate”

Președinta a afirmat că, la peste trei decenii de la conflictul armat, Republica Moldova continuă să se confrunte cu riscuri majore de securitate.

„Ele sunt apărate, inclusiv pentru noi, de către ucraineni. În război, agresorul trebuie numit: în 1992, agresorul a fost Rusia. Astăzi, în Ucraina, agresorul este tot Rusia. A afirma că ambele părți sunt vinovate ar fi o falsificare a adevărului. Neutralitatea morală în fața agresiunii nu este doar lașitate, ci și minciună. Solidaritatea între popoarele care au cunoscut agresiunea este o datorie. Republica Moldova nu a râvnit teritorii străine și nu a pornit războaie. Și-a apărat doar pământul strămoșesc, iar agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut nici astăzi – doar metodele s-au schimbat. Dacă în 1992 agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează memoria și identitatea noastră și încearcă să confunde victima cu agresorul”, a specificat Sandu.

Sursa foto: Capture video

Șefa statului a accentuat că apărarea memoriei istorice trebuie să devină parte integrantă a securității naționale.

„Ziua Memoriei și Recunoștinței nu este doar despre trecut, este și despre viitor. Este despre valorile care ne definesc: libertate, democrație, pace și locul nostru firesc în familia statelor europene, care prețuiesc demnitatea umană și binele comun. Cunoașterea istoriei și a sacrificiilor strămoșilor este condiția unui stat puternic. Fără memorie, nu există identitate; fără identitate, nu există reziliență; fără reziliență, nu există securitate. Republica Moldova nu dorește război, ci pace. Pacea adevărată nu poate fi construită pe minciună și nu poate fi impusă cu trupe străine pe teritoriul nostru. Cerem ferm retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu.

„Am arătat că atunci când libertatea este amenințată, moldovenii știu să se ridice. Este obligația noastră sfântă să continuăm ceea ce au făcut eroii acelor zile: să consolidăm democrația, să întărim instituțiile statului, să asigurăm securitatea cetățenilor și să construim o Moldovă europeană, puternică și prosperă. În numele celor care au căzut și au luptat, ne asumăm să păstrăm vie flacăra libertății în fiecare dintre noi”, a concluzionat șefa statului.

Sursa foto: Facebook/Ion Ceban

Flori depuse separat de conducerea țării

Înaintea ceremoniei oficiale, echipa Primăriei Capitalei a depus flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate”.

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a transmis un mesaj de recunoștință pentru participanții la conflict.

„Pentru faptele de eroism și sacrificiul de care au dat dovadă, le mulțumim. Sănătate participanților și familiilor acestora și compasiune celor care au pierdut persoane dragi. Pace în țară și în lume și un viitor luminos copiilor noștri”, a declarat Ion Ceban.

Războiul din 1992: date și consecințe

Conflictul armat de pe Nistru a izbucnit oficial la 2 martie 1992, deși tensiunile începuseră încă din 1990. Luptele au durat aproximativ patru luni, cele mai violente confruntări fiind înregistrate la Dubăsari, Cocieri, Coșnița și Tighina.

La 21 iulie 1992, președinții de atunci ai Federației Ruse și Republicii Moldova, Boris Elțîn și Mircea Snegur, au semnat acordul de încetare a focului.

În conflict au fost implicați peste 30 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1.200 au fost rănite. În prezent, trupele rusești continuă să staționeze în regiunea transnistreană, în pofida rezoluțiilor internaționale care cer retragerea acestora.