Evenimentul Zilei > Politica > Traian Băsescu îşi ia ADIO de la Cotroceni duminică. 10 ani de mandat în imagini | GALERIE FOTO
Traian Băsescu îşi ia ADIO de la Cotroceni duminică. 10 ani de mandat în imagini | GALERIE FOTO

Traian Băsescu îşi ia ADIO de la Cotroceni duminică. 10 ani de mandat în imagini | GALERIE FOTO

Preşedintele ales, Klaus Iohannis, va depune jurământul, duminică, şedinţa solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor dedicată acestui ceremonial urmând să înceapă la ora 12.00. Apoi, Klaus Iohannis va merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia de predare-primire a mandatului. La intrarea în Palatul Cotroceni va fi primit cu garda de onoare.

După intonarea imnului de stat, Klaus Iohannis va fi primit în biroul lui Traian Băsescu. Acesta îi va înmâna noului președinte Sigiliul de stat şi Ordinul Steaua României în grad de Colan. La plecare, Traian Băsescu  va primi pentru ultima dată onorurile militare, înainte de a părăsi funcţia cea mai înaltă în stat.
 

Președintele jucător
 

În decembrie 2004, Traian Băsescu, a câștigat primul mandat și a rezistat la Cotroceni timp de zece ani. A provocat conflicte, a făcut dezvăluiri când nici nu te-așteptai, i-a pus la zid chiar și pe cei pe care el i-a promovat, a fost suspendat de două ori. De fiecare dată a câștigat.

Martie 2014, Haga. Președintele Traian Băsescu participă la Summitul Securității Nucleare. Sunt prezenți 58 de lideri din întreaga lume, 5.000 de delegaţi şi 3.000 de jurnalişti, iar guvernul olandez a luat cele mai drastice măsuri. Drept urmare, până am reușit să trecem toate barierele de securitate  și să intrăm în zona destinată presei, Traian Băsescu s-a văzut cu omologul său american , Barack Obama. Ne resemnăm. Seara, ne hotărâm să luăm trenul spre Amsterdam. Nu l-am mai prins însă și pe ultimul care pleca, înapoi, la Haga. Traian Băsescu avea a doua zi dimineață, la prima oră, o conferință de presă. Era știut faptul că președintele dădea știri și dintr-un lan de porumb, darămite de la un Summit, n-avem încotro și luăm un taxi până la hotel. Dimineață, nedormiți, îl așteptăm pe șeful statului în sala de conferință. Intră. Aflase, bineînțeles, de excursia noastră. “Ha, ha, ce faceți, măi, copii? Ce mai e pe la Amsterdam? De ce nu m-ați luat și pe mine? V-aș fi fost ghid ”, spune președintele, râzând zgomotos. Apoi, a tăcut o clipă, cu zâmbetul larg pe față și cu gândul, probabil, la prima lui dragoste, marea.
 

“«Măi fraţilor, ce junglă e aici, la uscat»"

Absolvent al Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța, Traian Băsescu a fost, în perioada 1984-1987, comandantul petrolierului Biruința. „Am pus o singură condiție: să îmi aleg singur echipajul”, a povestit recent președintele, într-o emisiune la Realitatea TV, despre momentul în care a decis să ia comanda acestei nave.

Puţini se încumetau să preia comanda unei nave de peste 300 de metri, în condiţiile în care primele două nave de acest tip se scufundaseră. Tot echipajul său l-a urmat pe această navă , din 42 de oameni de la bord, doar unul dintre ospătari refuzând să vină, iar cei care l-au urmat au stat alături de el toţi cei patru ani cât a fost comandatul navei.

Acea navă și acum plutește. Sigur, nu este în exploatare. Este transformată în rafinărie plutitoare, în Golful Mexic. Probabil că, după ce îmi termin mandatul, o să mă duc să fac o vizită”, a spus Băsescu.

În politică sunt foarte puţine caractere de talia celor din echipajul unui petrolier, a concluzionat șeful statului. „Dacă oamenii aceia ar veni în politică, s-ar uita la modul de viaţă, la minciunile politicienilor, ca la nişte babuini, şi ar spune: «Măi, fraților, ce junglă e aici, la uscat»”, a spus Băsescu.

Cu politica mare a luat contact după Revoluție. În primul Guvern Petre Roman a ocupat funcția de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor. Apoi, a fost numit ministru al Transporturilor în guvernele Petre Roman 2 (aprilie 1991 – octombrie 1991) și Theodor Stolojan (octombrie 1991 – noiembrie 1992).

La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui și a fost primul parlamentar care a renunțat, în aprilie 1996, la imunitatea parlamentară pentru a se pune la dispoziția Justiției care cerceta cunoscutul dosar „Flota”.

Este numit, din nou, ministru al Transporturilor, în guvernul Victor Ciorbea (decembrie 1996 – februarie 1998), și, apoi, în cel condus de Radu Vasile (aprilie 1998 – decembrie 1999), și în guvernul Mugur Isărescu (decembrie 1999 – iunie 2000).

„Vin la primărie!”

Cu un slogan hotărât, „Vin la primărie!”, candidatul PD, Traian Băsescu, câștigă Primaria Capitalei, în iunie 2000. După un an, este ales și președinte al PD, învingândul pe Petre Roman. Din postura de primar a dispus sterilizarea și eutanasierea câinilor vagabonzi și dărâmarea chioșcurilor construite ilegal, care împânziseră străzile Capitalei. A realizat linia de metrou ușor 41, a modernizat punctele termice și iluminatul public. Proiectul Podului Basarab a fost ideea sa.

„Dragă, Stolo!”

În 2003 pune bazele Alianței D.A. (Dreptate și Adevăr) alături de Theodor Stolojan, acesta urmând să candideze la Cotroceni. Pe 2 octombrie 2004, într-o sâmbătă, invocând motive de sănătate, Stolojan și-a anunțat retragerea din fruntea PNL și, totodată, la candidatura pentru Președintie. Starea de tensiune a fost mărită de Traian Băsescu, care după ce i s-a adresat liberalului cu „dragă, Stolo!” a izbucnit în plâns.

Stolojan a fost înlocuit de Călin Popescu Tăriceanu în PNL și la co-președinția Alianței D.A, iar în cursa pentru Cotroceni a intrat Traian Băsescu cu sloganul „Să trăiți bine!”. „Ei, băieţi, pe mine nu mă învingeţi! În Piaţa Victoriei, la ţepe, după 28 noiembrie!”, i-a amenințat Băsescu pe pesediști.

„Ce blestem o fi pe acest popor de a ajuns să aleagă între doi foşti comunişti, între Năstase şi Băsescu?”, a fost replica celebră pe care i-a adresat-o contracandidatului său. Îl învinge pe Adrian Năstase și, este primul beneficiar al mandatului prezidențial de cinci ani. Demisionează de la Primăria Capitalei, unde fusese reales în iunie 2004.

Adio, PDL! Se naște PMP

În martie 2014, Traian Băsescu a spus celebrul „Adio, PDL!”, după ce a văzut cum a decurs Congresul în care s-au luptat pentru șefia partidului Vasile Blaga și Elena Udrea, care a pierdut la un scor strâns. “Am văzut rezultatul Convenţiei PDL. Modul cum nu au înţeles să fie democraţi mă face să spun acum definitiv şi pentru totdeauna: Adio, Partid Democrat. Astăzi ne-am despărţit. Ei nu mai sunt o piatră de moară pentru mine, eu nu mai sunt o piatră de moară pentru ei. Mă voi dedica construcţiei unei alte soluţii de dreapta, cu oameni cinstiţi, cu oameni care nu fug cu urnele”, a declarat Traian Băsescu. La scurt timp a fost înființată Fundația Mișcarea Populară, iar apoi Partidul Mișcarea Populară, PMP.

Patru premieri în 10 ani

Călin Popescu Tăriceanu (28 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008). Cabinetul Tăriceanu a anunțat că intenționează să-și dea demisia in iulie 2005, pentru a provoca alegeri anticipate. Premierul s-a răzgândit. Din acel moment, relațiile dintre Tăriceanu și președintele Băsescu s-au înrăutățit. În aprilie 2007, Tăriceanu i-a demis pe miniștrii PD și a format un guvern minoritar, împreună cu UDMR, votat de Parlament cu sprijinul PSD.

Emil Boc (decembrie 2008 – februarie 2012). Pe 13 octombrie 2009, Guvernul Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce toți miniștrii PSD s-au retras din guvern. Boc a continuat să asigure interimatul. După ce Traian Băsescu a obținut un nou mandat de președinte la alegerile din decembrie 2009, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Pe 9 februarie 2012, urmare a protestelor din ianuarie, Emil Boc a prezentat demisia guvernului.

Mihai Răzvan Ungureanu a avut cel mai scurt mandat: februarie 2012 – mai 2012. A fost demis urmare a moțiunii de cenzură depusă de USL.

Victor Ponta este actualul premier, din 7 mai 2012. Între el și șeful statului au existat numeroase conflicte, inclusiv pe tema reprezentării României la Consiliul European.

„Da’ aseară, l-a Vîntu, v-a plăcut?”

În 2009, Traian Băsescu a candidat pentru un nou mandat, de data aceasta intrând în finală cu Mircea Geoană.

Dezbaterea finală din campanie, când l-a întrebat pe Mircea Geoană de ce s-a dus acasă la Sorin Ovidiu Vântu, a rămas în istorie.

O scenă pe care n-am să mi-o pot scoate niciodată din minte este cea cu: «Da’ aseară, la Vîntu, v-a plăcut? Aseară când v-a chemat Vîntu de urgenţă, v-a plăcut? » Mă uit din când în când la câte un documentar pe Discovery şi văd câte un leu înfigându-şi colţii în gâtul unei gazele. Atunci i-am simţit transpiraţia rece lui Mircea Geoană. L-am simțit cum i se usucă gura. În momentul ăla, mi-am dat seama că Mircea Geoană a pierdut”, spunea Robert Turcescu, moderatorul acelei dezbateri.

În seara alegerilor, după anunțarea exit-poll-urilor, care îl dădeau pe Geoană câștigător, s-a plâns de bucurie, s-a aplaudat, s-a scandat și s-a băut șampanie la sediul PSD.

„Mihaela, dragostea mea. Mama, știu ca ești la televizor, tata în ceruri”, a spus Geoană, crezând că a câștigat alegerile. A doua zi, rezultatele oficiale l-au dat câștigător pe Traian Băsescu cu 50,33%. S-a reîntors la Cotroceni pentru încă cinci ani.

A condamnat comunismul, a fost suspendat de două ori

În primul său mandat, mai exact în 2006, Traian Băsescu a decis să condamne comunismul. L-a însărcinat pe politologul Vladimir Tismăneanu să formeze o comisie care să elaboreze un raport, pe baza căruia urma să se facă condamnarea simbolică. În decembrie 2006, Traian Băsescu a venit în Parlament, unde, printre fluierături, pancarte și înjurături, și-a ținut, neclintit, discursul. „Deci, în mod cert, eu nu mă opresc!”, a avertizat Băsescu încă de la prima întrerupere.

Vadim a făcut scandal

Preşedintele de şedinţă, Nicolae Văcăroiu, a cerut intervenţia forţelor de ordine pentru a-i pune la punct pe PRM-iști. „Ca şef al statului român, condamn explicit şi categoric sistemul comunist din Romania’’, a spus Băsescu. Prin fața sa, Vadim Tudor și un coleg de-al său se plimbau cu un banner în care președintele era prezentat în spatele unor gratii. Apoi, liderul PRM a vociferat și a suflat întrun fluier de arbitru pe toată perioada discursului. Traian Băsescu a prezentat scuze și și-a exprimat compasiunea, în numele României, față de toți cei care au avut de suferit din cauza comunismului și față de urmașii lor. „Astăzi, 2,5 milioane de dosare ale fostei Securităţi sunt la CNSAS. Tot din această nevoie s-au deschis, în mandatul meu, Arhivele Statului, care permit o evaluare corectă, cu probe, chiar a crimelor comunismului”, declara Traian Băsescu în septembrie 2014, subliniind că e nevoie de un muzeu al comunismului.

Greu de demis

Pe 18 ianuarie 2007, PSD a inițiat prima acțiune de suspendare a președintelui, invocând încălcarea Constituției. Deși CCR s-a exprimat împotriva suspendării, în ședința comună a Parlamentului din 19 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost suspendat cu 322 de voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri. La referendumul din 19 mai 2007, președintele a fost reconfirmat în funcție .

În 2012, mai exact pe 3 iulie, PSD, ajutat de PNL, încearcă pentru a doua oară să-l dea jos de la Cotroceni pe Traian Băsescu. Preşedinţii celor două Camere, democrat-liberalii Vasile Blaga şi Roberta Anastase au fost înlocuiţi într-o zi cu Crin Antonescu (PNL) şi Valeriu Zgonea (PSD). În paralel, Executivul condus de Ponta a preluat Monitorul Oficial de la Parlament şi l-a schimbat pe Avocatul Poporului, singurul care putea contesta ordonanţele Guvernului. În plus, a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a eliminat cvorumul la referendumul pentru demiterea preşedintelui.

Pe 6 iulie, Traian Băsescu a fost suspendat din funcția de președinte cu 256 de voturi (mult mai mult decât necesarul de 217), după ce USL şi-a atras suportul parlamentarilor UNPR, UDMR şi al minorităţilor naţionale. “Am fost umilit de oamenii ăştia groaznic. Eram preşedinte ales şi am fost trimis la un garaj, pentru că aveau ei interese”, declara Traian Băsescu. Pe 11 iulie, CCR decide că referendumul pentru demiterea preşedintelui este valabil doar dacă se întruneşte cvorumul de jumătate plus unu din numărul total de alegători. Pe 29 iulie, la vot s-au prezentat 46,24% dintre români, iar 87,52% dintre cei prezenţi au votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Referendumul a fost invalidat cu mult scandal, în care PSD a încercat să reducă numărul de alegători de pe listele electorale. În cele din urmă, Băsescu s-a întors la Cotroceni.

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: