Ecuația lui Nicușor. Cum îi lasă în ofsaid pe liderii partidelor și de ce Tomac este începutul unei schimbări politice majore

Ecuația lui Nicușor. Cum îi lasă în ofsaid pe liderii partidelor și de ce Tomac este începutul unei schimbări politice majoreDan Andronic, jurnalist. sursa: Arhiva EVZ

Cine credea că Nicușor Dan va fi un președinte decorativ la Palatul Cotroceni a făcut o eroare majoră de calcul politic. Desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru nu este o simplă numire de avarie, ci o mutare de șah abilă.

Prin acest gest, Nicușor Dan preia inteligent inițiativa și pune capăt lunilor de blocaj și pretexte, semnând de fapt actul de independență a instituției prezidențiale față de capriciile liderilor de partid.

Nicușor Dan, efectele desemnării

Această mișcare marchează începutul unei rupturi publice asumate, prin care președintele le arată clar celor de la PNL și USR că datoria sa este față de stabilitatea țării, nu față de interesele lor de culise. Din acest moment, partidele de dreapta sunt puse în fața unei oglinzi dure și vor trebui să explice populației de ce blochează un guvern condus de un ex-europarlamentar, membru al Renew Europe, cu o clară orientare pro-europeană. Veți vedea o mulțime de argumente. În realitate este vorba doar despre lupta pentru putere. 

Marea ironie a acestui scenariu este că jocul de forță propus de Nicușor Dan servește, involuntar, și unui proces de consolidarea autorității în interiorul PNL, dorit chiar de Ilie Bolojan. Pentru premierul demis, izolarea taberei conservatoare și pro-Nicușor din PNL și împingerea partidului într-o zonă a progresismului, de tip neo-marxist, apropiat de USR, este un obiectiv strategic pe termen lung.

Totuși, Bolojan, aflat într-o postură defensivă, va încerca prin toate pârghiile să-i facă viața grea lui Tomac, sperând să demonstreze că nicio construcție nu rezistă fără parteneriatul său. În mod similar, USR va merge pe aceeași idee de rezistență rigidă, dintr-un calcul cinic: supraviețuirea lor electorală depinde acum exclusiv de sugerea procentelor din electoratul liberal dezamăgit, preferând sabotajul în locul unui parteneriat politic alături de Cotroceni. 

Eugen Tomac și Nicușor Dan

Eugen Tomac și Nicușor Dan. Sursă foto: Facebook

Cine deține însă avantajul în această bătălie narativă?

Deocamdată, Președintele.

Nicușor Dan i-a blocat strategic pe marii săi adversari: USR și PNL. Am explicat mai sus de ce.

PSD și AUR nu au cum să profite real din această mișcare.

PSD se află într-o capcană a propriei retorici, fiind obligat de context să susțină din umbră guvernul Tomac pentru a nu deconta imaginea unor sabotori în plină criză economică.

De cealaltă parte, AUR își pierde monopolul criticii la adresa executivului. PNL, din dorința de a se delimita de Tomac, se va vedea forțat să preia un discurs de opoziție mult mai articulat și mai tehnic, devenind un concurent redutabil pentru electoratul nemulțumit din zona de mijloc, izolând astfel radicalismul celor de la AUR.

Începutul unei noi construcții

Dincolo de zgomotul din Parlament, decizia lui Nicușor Dan era de așteptat. Este maximă loialitate față de propriul proiect politic și de țară. Președintele Dan a înțeles că, după un an în care Bolojan i-a tocit nervii cu măsuri economice dezastruoase, negocieri sterile și orgolii politice, că are nevoie de forță politică. Iar orice început se face promovând  la Palatul Victoria un premier capabil de dialog transpartinic, un constructor de punți, nu de un pol de putere conflictual.

Desemnarea lui Eugen Tomac este o capcană doar pentru cei care nu înțeleg jocul Președintelui. Nicușor Dan a mutat calm, chiar cinic, ar spune unii, dar curajos, aruncând responsabilitatea în curtea Parlamentului. Revedeți discursul lui de la Cotroceni. Acolo este începutul unei noi construcții politice.