Florii. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Floriile, sărbătorite cu o săptămână înainte de Paște, marchează unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin-ortodox. În 2025, această zi cade pe 13 aprilie și aduce cu sine nu doar o semnificație religioasă profundă, ci și o serie de tradiții și obiceiuri păstrate de-a lungul timpului. Este ziua care deschide Săptămâna Patimilor și care amintește de intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, întâmpinat de mulțimi cu ramuri și flori.
Când sunt Floriile și ce marchează această zi
Floriile, cunoscute și sub denumirea de Duminica Patimilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim, sunt celebrate întotdeauna în duminica dinaintea Paștelui. În 2025, credincioșii le sărbătoresc pe 13 aprilie, moment care marchează începutul ultimei săptămâni din Postul Paștelui.
Această zi are o încărcătură spirituală aparte, fiind una dintre puținele ocazii în care Mântuitorul este aclamat ca împărat. Evenimentul biblic evocă momentul în care Iisus intră în Ierusalim călare pe un asin, fiind întâmpinat de oameni care îi așterneau în cale ramuri de finic și de măslin și îl salutau cu cuvinte de laudă.
Floriile deschid Săptămâna Mare, perioada cea mai intensă din punct de vedere religios înainte de Înviere, în care credincioșii retrăiesc simbolic ultimele zile din viața lui Iisus.
Semnificația religioasă și slujba de Florii
Duminica Floriilor are o semnificație profundă pentru creștini, fiind legată de speranță, credință și pregătirea sufletească pentru Paște. În această zi, slujba de la biserică are un caracter special, diferit de celelalte duminici din an.
Credincioșii participă la Liturghie și aduc cu ei ramuri de salcie, care sunt sfințite de preot într-un moment aparte al slujbei. Salcia a devenit simbolul acestei sărbători în spațiul românesc, înlocuind ramurile de finic din tradiția biblică.
După sfințire, ramurile sunt considerate purtătoare de binecuvântare și sunt duse acasă, unde capătă un rol important în viața gospodăriei.
Florii. Sursă foto: Facebook
Tradiții și obiceiuri păstrate din vechime
Floriile sunt însoțite de numeroase tradiții populare, multe dintre ele păstrate până astăzi în diferite zone ale țării. După slujbă, crenguțele de salcie sunt așezate lângă icoane, la uși sau ferestre, fiind considerate un simbol al protecției.
În unele gospodării, acestea sunt puse și în pomii fructiferi sau în grădini, în credința că vor aduce rod bogat și vor feri locul de rele. De asemenea, există obiceiul ca ramurile sfințite să fie duse și la mormintele celor dragi.
În mediul rural, părinții obișnuiesc să atingă ușor copiii cu ramuri de salcie, spunând că astfel vor crește sănătoși și puternici. Totodată, se crede că aceste ramuri pot proteja casa de furtuni, boli sau alte necazuri.
Ziua de Florii este și o sărbătoare dedicată celor care poartă nume de flori. În România, peste un milion și jumătate de persoane își serbează onomastica în această zi, motiv pentru care atmosfera este una festivă, chiar dacă perioada este una de post.
Superstiții și credințe populare de Florii
Pe lângă tradițiile religioase, Duminica Floriilor este însoțită și de numeroase superstiții, transmise din generație în generație. Multe dintre acestea sunt legate de sănătate, noroc și dragoste.
Una dintre cele mai răspândite credințe spune că nu este bine să te speli pe cap în această zi, deoarece părul ar putea albi mai repede. Dacă este necesar, se spune că ar trebui folosită apă sfințită.
Ramurile de salcie au un rol central și în aceste credințe. Ele sunt păstrate în casă pentru protecție și, în unele zone, sunt folosite în ritualuri simbolice pentru sănătate. Există chiar obiceiul ca unii oameni să înghită câțiva mâțișori, considerând că astfel vor fi feriți de dureri de gât sau de alte probleme de sănătate.
Pentru fete, această zi este legată și de dragoste. Unele pun o ramură de salcie sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul. În alte locuri, se practică ritualuri cu busuioc, folosite pentru frumusețe și atragerea iubirii.
Totodată, tradiția spune că nu este bine să se muncească în ziua de Florii, aceasta fiind dedicată liniștii și reculegerii. În anumite zone, oamenii evită să planteze flori sau alte plante, considerând că acest lucru ar putea aduce ghinion.
O altă credință populară leagă vremea din această zi de cea de Paște. Dacă de Florii este soare și cald, se spune că și Învierea va fi întâmpinată cu vreme frumoasă.
Dezlegarea la pește și masa de Florii
Deși Floriile sunt celebrate în timpul Postului Paștelui, această zi are un statut special, deoarece Biserica oferă dezlegare la pește. Este a doua ocazie din post în care este permis consumul de pește, după Buna Vestire.
Astfel, masa de Florii include preparate de post care conțin pește, fără carne, lapte sau ouă. Printre cele mai frecvente preparate se numără peștele la cuptor, prăjit sau la grătar, dar și saramura sau ciorba de pește.
De asemenea, gospodinele pregătesc salată de icre, garnituri de orez sau cartofi și diverse mâncăruri de post pe bază de legume și ulei.
Această dezlegare aduce un moment de bucurie în perioada de post, oferind credincioșilor ocazia de a marca sărbătoarea într-un mod special, păstrând în același timp semnificația spirituală a acestei zile.
