Consumul de energie al românilor, redus de Paște. O treime din producția națională a mers la export

Consumul de energie al românilor, redus de Paște. O treime din producția națională a mers la exportEnergie electrică. Sursă foto: Freepik

În a doua zi de Paște, la prânz, peste o treime din producția națională de energie mergea la export, pe fondul unui consum redus al românilor, apropiat de minimul istoric înregistrat anul trecut, când Paștele ortodox și cel catolic au coincis.

Consumul de energie a scăzut de Paște, iar surplusul a fost exportat

Consumul de energie electrică al românilor a scăzut în zilele libere de Paște, iar surplusul de producție a fost în mare parte exportat. În același timp, o cantitate, necentralizată în grafice de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, a fost stocată în instalații tot mai numeroase față de anul trecut și folosită ulterior pentru echilibrarea rețelei sau din motive comerciale. La scăderea consumului a contribuit și creșterea numărului și a puterii instalate a prosumatorilor.

Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică, înregistrat între Vinerea Mare și a doua zi de Paște la prânz, a fost de 2.557 MW, duminică, la ora 14:36, potrivit datelor Transelectrica, cu 24 MW peste recordul de 2.533 MW din prima zi de Paște a anului trecut. În a doua zi de Paște, până la prânz, cel mai mic consum instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44, nivel mai ridicat față de cel de 2.701 MW înregistrat anul trecut la aceleași ore.

Consumul a depășit estimările Transelectrica

Consumul a depășit nivelul minim estimat de oficialii Transelectrica pentru primele două zile de Paște.

Specialist Transelectrica

Specialist Transelectrica. Sursă foto: Facebook

„Pentru prima zi de Paște, estimăm un consum minim de aproximativ 2.000 MW, în condiții de cer senin la nivel național. În situația unei nebulozități mai ridicate și a apariției precipitațiilor în zone dens populate, consumul poate crește cu până la 500 MW în a doua parte a zilei. Pentru a doua zi de Paște, pe fondul unei vremi ușor mai calde, estimăm un consum minim de circa 2.300 MW, cu posibilitatea de creștere în funcție de evoluția condițiilor meteo”, anunța Transelectrica, pe data de 11 aprilie.

Luni, la ora 12:02, consumul de energie era de 3.255 MW, iar producția ajungea la 5.005 MW, astfel că diferența de 1.749 MW mergea la export.

Energia solară a avut cea mai mare contribuție

Energia solară avea cea mai mare contribuție la mixul energetic la acea oră, cu 1.379 MW, urmată de producția celor două reactoare de la Cernavodă, cu 1.340 MW, și de hidro, cu 1.275 MW. Datele Transelectrica arată că producția hidro a scăzut în timpul zilei, pe măsură ce a crescut cea solară, de la niveluri de 2.200–2.700 MW înregistrate pe timpul nopții.

Energie solară

Energie solară. Sursa foto: Pixabay

La ora 12:03, instalațiile de stocare au adus 12 MW, adică 0,24% din producția de energie a țării, potrivit datelor operatorului național de sistem și transport al energiei electrice.

Deși graficele Transelectrica includ doar energia eliberată în rețea, nu și cantitățile aflate în instalațiile de stocare la un moment dat, este clar că numărul și capacitatea acestor instalații au crescut semnificativ în ultimul an. Anul trecut, instalațiile de stocare au avut un rol important în echilibrarea sistemului, iar consumul acestora, respectiv cantitățile absorbite, a depășit 130 MW în ambele zile, ajungând la 135 MW duminică și 133 MW luni, potrivit oficialilor Transelectrica.

Numărul prosumatorilor și puterea instalată au crescut față de finalul lunii ianuarie 2025

România avea la începutul anului 2024 o capacitate de stocare instalată de 15 MW, iar de Paște, în 2025, ajunsese la 235 MW și o capacitate de 400 MWh, potrivit declarațiilor ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja.

Capacitățile de stocare nu apăreau în raportul ANRE din ianuarie 2025 privind prosumatorii, însă raportul din ianuarie 2026 arată că existau 72.056 de prosumatori cu astfel de instalații, dintre care 69.556 persoane fizice și 2.500 persoane juridice. Per ansamblu, pe data de 31 ianuarie 2026 erau 302.891 de prosumatori racordați la rețelele electrice, cu o putere instalată de 3.533,46 MW.

Deși aproape 90% dintre prosumatori sunt persoane fizice, restul de 10%, persoane juridice, au o putere instalată aproape egală, de 1.765 MW, respectiv 1.769 MW. Numărul și puterea instalată au crescut față de finalul lunii ianuarie 2025, când în România erau 203.894 de prosumatori, cu o putere totală de 2.441,59 MW, potrivit raportului ANRE.