Social
A doua zi de Paște deschide Săptămâna Luminată. Tradiții mai puțin știute din credința populară
Oua Pasti. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Dincolo de bucuria Învierii, perioada care urmează Paștelui aduce cu sine o serie de tradiții mai puțin cunoscute. Cea de-a doua zi de Paște marchează începutul Săptămânii Luminate, un interval considerat sacru, în care fiecare zi are o semnificație aparte și este însoțită de obiceiuri transmise din generație în generație.
În a doua zi de Paște, unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este „umblatul cu pască”, care presupune vizitarea rudelor apropiate pentru a vesti Învierea lui Iisus Hristos. Tradiția spune că finii merg la nași cu colaci, pască și ouă roșii, iar copiii își vizitează părinții.
Nașii au datoria de a-i primi și ospăta pe fini, într-un gest care întărește legăturile de familie și comunitate. În trecut, aceste întâlniri se încheiau adesea cu participarea comună la hora satului, un simbol al unității și al bucuriei colective.
Tot în această zi, ouăle roșii se ciocnesc „cap cu dos”, continuând simbolistica Învierii și a vieții.
Sursa foto: ANSA
Stropitul cu apă și parfum, un obicei cu rădăcini simbolice
Un alt obicei păstrat în anumite regiuni este stropitul cu apă, practică ce amintește de o legendă potrivit căreia o fată ar fi leșinat la aflarea veștii Învierii și a fost readusă în simțiri cu apă.
Astfel, în mod tradițional, lunea feciorii stropeau fetele din sat, iar marțea rolurile se inversau. În unele zone, stropitul a evoluat într-un gest simbolic, fiind înlocuit cu parfum, oferit de feciori îmbrăcați în haine tradiționale. Fetele răsplătesc gestul cu băutură și mici daruri, păstrând astfel spiritul convivial al obiceiului.
Lunea Albă: porțile Raiului deschise și ritualuri de purificare
Lunea Albă este considerată una dintre cele mai importante zile din această săptămână. În credința populară, se spune că în această zi se deschid porțile Raiului și ale iertării, iar sufletele sunt eliberate.
Tradiția mai spune că oamenii trebuie să stropească locuințele cu agheasmă și să ofere de băut rudelor, ca semn de binecuvântare și curățare spirituală. Se crede că aceste gesturi aduc protecție și armonie în familie pentru tot anul.
Marțea Albă este considerată zi nelucrătoare. Potrivit tradiției, în această zi nu se spală, nu se calcă și nu se face curat. În mediul rural, femeile obișnuiesc să dea de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
Sfânta Miercuri vine, de asemenea, cu interdicții pentru femei, care nu au voie să muncească. Se spune că nerespectarea acestei tradiții ar putea aduce „nunta șoarecilor”, o expresie populară care simbolizează invazia rozătoarelor în gospodării și lipsuri materiale pe parcursul anului.
Cozonac de Paște
Joia Verde și ritualurile pentru belșug și pentru cei trecuți în neființă
Joia Verde este dedicată holdelor, grădinilor și recoltelor. În credința populară, munca în această zi este interzisă, fiind considerată aducătoare de nenoroc, secetă sau dăunători.
Tot în această zi are loc și un ritual aparte pentru pomenirea morților: o persoană cară 44 de găleți cu apă, aprinde două lumânări la cele patru capete ale gospodăriei, iar apoi varsă apa în fântână. Gestul simbolizează legătura dintre cei vii și cei trecuți în neființă.
Vinerea Scumpă sau Fântănița: ziua apei tămăduitoare
Vinerea din Săptămâna Luminată, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Scumpă sau Fântănița, coincide cu sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. În tradiția populară, această zi este legată de legende despre Maica Domnului, care ar fi construit o fântână cu apă vindecătoare.
