Sursa: EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
„Ai grijă ce-ți dorești, s-ar putea să se îndeplinească”, este una dintre marile perlele ale înțelepciunii populare. Se întâmplă ca dorința mult visată, odată materializată, să vină însoțită de un dezastru care să șteargă beneficiile. Omul nu poate scăpa de acest pericol, cel al dorinței nesăbuite, decât prin rațiune. Adică, prin gândirea cauzală, singura capabilă să contureze posibilele efecte ale unei noi realități, oricât de atrăgătoare și justă ar părea năzuința nutrită.
Unirea, veritabil Cal troian
Nu au trecut doi ani de când spuneam că unirea cu Republica Moldova poate reprezenta un veritabil cal troian. Pe atunci, în contextul alegerilor și referendumului din Republica Moldova, unioniștii de dincolo și de dincoace de Prut au intensificat tema unirii. Una legitimă, ținând cont de faptul că ambele meleaguri sunt locuite de același neam, de români. Nu doar legitimă, dar și prezentată a fi diamantul care împodobește coroana de aur a patriotismului absolut.
Partea stricată a tomatei
La fel, unirea este temă de căpătâi a numeroși politicieni de dincoace de Prut. Abordează acest subiect cu obstinație, considerând că este unul în măsură să-i propulseze în topul simpatiei electoratului. O fac automat, precum negustorii care își aștern legumele pe tarabe cu partea aspectuoasă la vedere. Cumpărătorul precaut, întoarce roșia pe toate părțile înainte de a o așeza în pungă, pentru ca nu ajungă acasă cu putreziciuni.
Să fie limpede, așa cum am mai scris, o asemenea unire, de fapt reunificare, ar fi un act legitim, din motive cred eu limpezi pentru oricine a citit ceva istorie. România a fost tâlhărită de acest teritoriu din acea apucătură cotropitoare care nu a făcut nicio deosebire între gansterismul țarist și cel bolșevic. Deci clar, dezideratul este unul legitim. Dar cu ce posibile urmări?
400.000 de etnici ruși
Ajunși în acest punct, să privim leguma din toate unghiurile. Dacă un asemenea scenariu s-ar realiza, satisfacția reîntregirii teritoriale a ceea ce a fost cândva într-o bună măsură România Mare, ar însemna pe lângă multe altele și o modificare serioasă de natură demografică. S-ar schimba brusc mărimea și structura populației României. Peste noapte, din 3.000.000 de cetățeni din teritoriul de peste Prut, vreo 9%, adică în jur de 400.000 de etnici ruși ar deveni și ei cetățeni ai unei Românii reunificate.
400.000! Asta, ca să știm exact despre ce vorbim. Cum ar fi și firesc, acești etnici ruși ar dori să fie reprezentați politic, fapt absolut realizabil în spiritul democrației. Ar putea face asta după modelul etnicilor maghiari, adică să-și facă un udemere al lor, al cetățenilor români etnici ruși, o uniune democratică a rușilor din România, UDRR. Ar putea zice cineva ceva? Nu, cu siguranță. Dar!
Principalul argument al lui Vladimir Putin
Dar cam de cine să credem că ar asculta liderii acestui partid, de care capitală, de București, sau de Moscova? Nu mai spun, la acest număr de cetățeni români etnici ruși s-ar mai adăuga sumedenie de ziși „moldovani”, care se simt ruși. Sunt foarte mulți. Și care, ca la un semn ar putea prinde a se văieta către Kremlin că sunt prost tratați, discriminați, persecutați și tot așa, de către „fasciștii români”.
Am reușit să pun pe cineva pe gânduri, întrebam în ultimul meu editorial pe această temă? Simte cineva un fior pe șira spinării? Nu mai aveam de adăugat atunci, decât că principalul argument adus de Vladimir Putin în sprijinul atacării statului suveran Ucraina a fost „Strigătul de ajutor al fraților noștri ruși, călcați în picioare de regimul nazist de la Kiev”.
Am avea 300.000 de români, cetățeni ruși
Am revenit pe subiect, pentru că la el, la părțile putrede ale tomatei care ne este arătată doar din partea strălucitor-sănătoasă, s-au mai adăugat unele elemente care nu pot fi trecute cu vederea decât din rea-intenție sau mare ignoranță. Primul, este acela că oficialitățile Republicii Moldova estimează la 280.000-300.000 numărul cetățenilor moldoveni care dețin și cetățenie rusească. În cazul unei unirii, aceștia și-ar păstra calitatea de cetățeni ruși, dar ar dobândi-o și pe cea românească.
Să revenim la argumentul principal al atacării Ucrainei de Federația Rusă, cel cu „Strigătul de ajutor al fraților noștri ruși...”. Să așezăm lângă el faptul că oricând un asemenea strigăt ar putea fi invocat pentru o „operațiune militară specială” rusească pe teritoriul României. Mai ales că recent, Federația Rusă s-a pregătit pentru așa ceva.
Cu arma în mână, prin lume, la salvat de ruși persecutați
Acum două săptămâni, în 13 mai, Duma de Stat a adoptat o lege care îi permite președintelui să ordone desfășurări de trupe în străinătate pentru „protejarea” rușilor de peste hotare. Legea îi conferă președintelui Vladimir Putin autoritatea de a lua „măsuri necesare” în cazul cetățenilor ruși vizați de arestări, procese sau, atenție mare, „alte persecuții percepute din partea unor națiuni străine sau a instanțelor internaționale”.
Ca să închidem cercul, în ipoteza reunificării României cu Republica Moldova, pe teritoriul României Reunificate ar apărea 280.000-300.000 de asemenea eventuale pretexte. De aceea revin cu înțeleptul îndemn: „Să avem grijă ce ne dorim!” Mai mult, nu credeți că un Vladimir Putin și-ar dori mai mult decât orice patriot român o asemenea armă letală la frontiera de est a NATO?
Recomandările noastre
